Întâmpinarea este actul de procedură prin care pârâtul răspunde în scris la cererea de chemare în judecată şi se apără faţă de pretenţiile reclamantului.
Codul de procedură civilă prevede că întâmpinarea este obligatorie, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege (de ex., în procedura ordonanţei preşedinţiale sau în procedura de evacuare).
Întâmpinarea trebuie să fie depusă în termen de 25 de zile de la data primirii cererii de chemare în judecată, cu excepţia cauzelor urgente, când termenul poate fi redus de judecător.
Întâmpinarea se comunică deîndată reclamantului, iar acesta are posibilitatea să depună răspunsul în termen de 10 zile de la comunicare.
Instanţa de judecată nu este obligată să comunice pârâtului răspunsul la întâmpinare.
Pârâtul va lua cunoştinţă de acest răspuns de la dosarul cauzei.
Întâmpinarea se depune în atâtea exemplare câţi reclamanţi sunt, plus un exemplar pentru instanţa de judecată.
Dacă sunt mai mulţi reclamanţi şi au un reprezentant comun, întâmpinarea poate fi depusă într-o singură copie.
Întâmpinarea trebuie să cuprindă: numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau reşedinţa pentru persoana fizică, iar pentru persoana juridică, denumirea şi sediul, precum şi, după caz, codul unic de înregistrare sau codul de identificare fiscală; excepţiile procesuale pe care pârâtul le invocă faţă de cererea reclamantului (ex., necompetenţa instanţei, netimbrarea sau insuficienta timbrare a cererii de chemare în judecată, prescripţia dreptului la acţiune, lipsa calităţii procesuale, etc.); răspunsul pârâtului la pretenţiile reclamantului, precum şi la motivele de fapt şi de drept ale cererii de chemare în judecată; probele pe care pârâtul înţelege să le folosească împotriva pretenţiilor reclamantului (înscrisuri, martori, interogatoriu, etc.); semnătura pârâtului.
De menţionat că întâmpinarea nu se timbrează.
CITEŞTE ŞI: BREVIAR JURIDIC/ Instanţa competentă să judece divorţul
