În virtutea relaţiilor pe care le-a avut cu defunctul, soţul supravieţuitor se află într-o situaţie specială. Deşi nu face parte din nicio clasă de moştenitori legali, acesta vine în concurs cu oricare clasă chemată la moştenire, nu poate fi înlăturat de la moştenire şi nu poate înlătura rudele defunctului.
Noul cod civil îi recunoaşte soţului supravieţuitor următoarele trei categorii de drepturi: dreptul de moştenire chiar şi în concurs cu clasele de moştenitori legali, dreptul de moştenire special asupra mobilierului şi obiectelor de uz casnic, cât şi un drept temporar de abitaţie asupra locuinţei în casa în care a locuit până la data deschiderii moştenirii, dacă nu are un alt drept real de a folosi o locuinţă corespunzătoare şi dacă respectiva locuinţă face parte din bunurile moştenirii.
După decesul unuia dintre soţi se impune determinarea masei succesorale compusă din toate drepturile şi obligaţiile care o compun. În afară de bunurile proprii care au aparţinut soţului defunct, masa succesorală cuprinde şi bunurile comune ale soţilor, deţinute în codevălmăşie, motiv pentru care trebuie să se determine întâi partea cuvenită soţului defunct din aceasta. În vederea stabilirii acestei părţi se face aplicarea dispoziţiilor Codului Civil pentru desfacerea căsătoriei.
Soţul supravieţuitor este moştenitor rezervatar şi sezinar, vine la moştenire doar în nume propriu, neputând fi reprezentat.
Dreptul la o parte din avere
Soţul supravieţuitor nu face parte din nicio clasă de moştenitori legali, dar vine în concurs cu oricare clasă chemată la moştenire. El nu este înlăturat de la moştenire, dar nici nu înlătură rudele defunctului.
Soţul supravieţuitor are dreptul la o parte din moştenire a cărei întindere variază în funcţie de clasa de moştenitori legali cu care vine în concurs:
- cu descendenţii defunctului (copii, nepoţi) – o pătrime din moştenire;
- cu ascendenţii privilegiaţi (părinţii) care vin la moştenire împreună cu colateralii privilegiaţi (fraţii şi surorile) – o treime din moştenire;
- numai cu ascendenţii privilegiaţi sau numai cu colateralii privilegiaţi – o jumătate din moştenire;
- cu ascendenţii ordinari (bunici) sau cu colateralii ordinari (nepoţi de la frate/soră) - trei pătrimi din moștenire.
În cazul în care nu există moştenitori legali ori aceştia există, dar sunt nedemni sau renunţători, soţul supravieţuitor va culege întreaga moştenire a soţului decedat.
La data decesului, soţul supravieţuitor are drept la moştenirea averii lăsate de defunct, chiar dacă soţii erau în procedură de divorţ, fără a exista o hotărâre de divorţ definitivă sau fără ca certificatul de divorţ eliberat de notar sau de ofiţerul stării civile să fie eliberat. Nu are importanţă durata căsătoriei sau dacă soţii nu aveau un domiciliu comun, dacă erau în proces de divorţ, dacă au avut sau nu copii, dacă erau despărţiţi în fapt etc.
Concubinul nu are drepturi succesorale asupra moştenirii defunctului, indiferent de durata relaţiei pe care a avut-o cu acesta, legiuitorul neacordându-i acelaşi statut ca şi soţului supravieţuitor.
