Din 2004 încoace, democrat-liberalul George Scripcaru conduce destinele celui mai important municipiu turistic al României, Braşovul. Oraşul de la poalele Tâmpei şi-a schimbat cu totul faţa graţie proiectelor dezvoltate de George Scripcaru, un model de primar demn de urmat la nivel naţional. Primarul municipiului Galaţi, Marius Stan, l-a vizitat în repetate rânduri, atât înainte de a deveni edil, cât şi după aceea, fiind curios să afle ce soluţii a găsit Scripcaru la problemele cu care se confruntă şi Galaţiul, nu numai Braşovul.
- Domnule primar, cum se face că sunteţi născut în inima Moldovei, în judeţul Neamţ, dar aţi ajuns primar în cel mai important oraş turistic al României?
- Am ajuns la Braşov când aveam 14 ani. Ca mulţi alţi tineri din Moldova, am plecat de-acasă la şcoală şi am ajuns la Braşov, la şcoala profesională. Pur şi simplu s-a întâmplat să ajung aici, unde mi-am întemeiat o familie. Nu sunt căsătorit, eu sunt „măritat” aici la Braşov, pentru că ştiţi cum se spune, eşti de acolo de unde îţi e nevasta. Or soţia mea e de la Făgăraş. De Braşov m-au legat viaţa şi familia.
- Ce reprezintă Braşovul pentru omul şi primarul George Scripcaru?
- Reprezintă practic tot, pentru că viaţa mea înseamnă Braşov. Tot ce înseamnă activitatea, viaţa mea, implicarea mea. Braşovul înseamnă pentru mine familie, oameni, responsabilitate, comunitate.
- Sunteţi absolvent al Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport. Aveţi un sport preferat?
- Nu, sportul în general m-a atras şi consider că, pentru ţara asta, într-o anumită etapă, sportul a însemnat foarte mult. Din păcate, în România, astăzi, nu se mai face sport şi se greşeşte fundamental. La nivelul municipiului, eu am creat o direcţie de sport la Primărie, o asociaţie sportivă, am înfiinţat secţii de sport pentru copii, am făcut infrastructură pentru sport şi nu cred că am greşit. România a pierdut foarte mult la capitolul sport de performanţă şi de vină suntem noi toţi, cei care suntem în anumite poziţii administrative, centrale, zonale. E şi o decizie la nivel politic, care, din păcate, nu este conştientizată. Dar şi părinţii copiilor greşesc că nu-i stimulează să facă sport. O să regretăm mai târziu!
- Sportul înseamnă disciplină, spirit de echipă, dar uneori şi blat. Sunt valabile toate acestea şi în administraţie?
- În administraţie trebuie să ai viziune, să ai echipă, să-ţi propui obiective, să înţelegi că trebuie să rezolvi lucrurile şi să pui mult suflet. Blaturile se fac mai mult în politică.
- Care este cea mai importantă realizare pentru dumneavoastră?
- Tot ce am făcut eu constituie un ansamblu de realizări mici, mari, foarte mari, care, la un loc, înseamnă Braşov. Tot ce are legătură cu Braşovul, de la titulatură până la cel mai mic detaliu. Deci nu vă pot nominaliza o realizare anume, că nu ar fi corect. Am investit foarte mulţi bani în infrastructura Braşovului, fonduri proprii în cea mai mare măsură, dar şi bani din finanţări accesate, acorduri financiare, împrumuturi, că nimeni nu vine să-ţi dea.
- La Braşov, elevii care nu au absenţe, beneficiază de transport gratuit cu mijloacele de transport în comun ale regiei locale. De ce aţi luat această măsură? Nu s-au supărat pensionarii când le-aţi redus facilităţile în favoarea elevilor?
- A fost o întreagă dezbatere pentru că în alte părţi toţi pensionarii au gratuităţi în transport. Pe baza unui studiu demografic şi a unei strategii făcute la nivelul municipiului, am conchis că dacă nu facem ceva să stimulăm demografia, peste 25 de ani, în Braşov, 85 la sută vor fi pensionari şi nu mai are cine să producă. Am avut şi noi gratuităţi pentru pensionari şi toate autobuzele, vara, iarna, erau pline, iar cel care muncea şi voia şi el să se ducă acasă, nu mai avea unde să urce. Şi la finalul cursei, autobuzul, în loc să se golească, rămânea tot plin! Erau oameni care plecau de acasă ca să nu consume gaz, curent, apă, erau cu sandvişul în pungă. Toate erau suportate de la bugetul local.
Am redus cheltuielile, aşa că pensionarii au 50 la sută gratuitate, dar am stimulat partea activă. De exemplu, o familie din doi pensionari, care au împreună 2.000 de lei pensie, pentru că au grupă de muncă, beneficiază de medicamente compensate, de bilete de tratament, iar cheltuielile se duc pe întreţinere. Pe când într-o familie activă, cu doi copii, sunt patru guri de hrănit, copiii trebuie să meargă la şcoală, să se îmbrace, să se încalţe, trebuie şi bani de transport, şi de întreţinere, dar uneori doar unul dintre părinţi munceşte, celălalt e şomer. Am considerat că este mai bine să stimulez persoanele active, prezenţa la şcoală, reducerea abandonului şcolar şi să responsabilizez şcoala - ea îmi validează mie că elevul nu a lipsit nemotivat. Eu dau bani regiei de transport, dar într-un mod eficient, pentru persoane care produc! Elevii au transport gratuit pe una sau două linii. Pensionarul ştie că eu îl sprijin şi pe el, dar îi sprijin şi nepotul să meargă gratuit la şcoală. Aşa trebuie să gândim!
- Sunteţi democrat-liberal. Cât de important este pentru un primar să aibă aceeaşi culoare politică cu Guvernul?
- Depinde de ţară. Dacă am fi într-o altă ţară, nu ar avea nicio importanţă. În România, sigur că există o importanţă din acest punct de vedere şi este păcat, pentru că la nivel guvernamental ar trebui să se gândească pe dezvoltare, nu politic. Politica e valabilă în perioada de campanie, când se aleg primari sau parlamentari, dar după aceea toţi trebuie să meargă pe o anumită direcţie de dezvoltare. Dacă am fi toţi într-un partid, ce-am face? Pe mine nu mă interesează dacă sunt unii sau alţii la guvernare, mă interesează să dezvolt oraşul. Eu am fost primar sub guvernări diferite, dar m-am descurcat. E o chestiune de voinţă: te duci, baţi la uşi, „Bună ziua!”, „Săru-mâna!”, încerci să convingi, să arăţi că nu vii în numele unui partid, ci în numele unei comunităţi şi să rezolvi problema. Uneori e mai uşor, alteori e mai greu, dacă nu imposibil.
- Dacă aţi fi într-o poziţie de decizie la nivel central, cum aţi sprijini administraţia publică locală?
- Aş descentraliza tot! Aş da o autonomie cât mai mare pentru administraţia publică locală. Mergem acum pe principiul solidarităţii, în care luăm de la unii să dăm la alţii, adică îi omorâm pe unii ca să-i ţinem în braţe pe alţii. Există concepţia asta: mergem la Guvern să ne dea nişte bani, ca noi să-i cheltuim şi după aceea să mai mergem să cerem. Dacă se merge pe principiul acesta, se greşeşte. Oamenii din Guvernul actual au blamat Guvernul Ungureanu care a dat bani primăriilor pentru achitarea arieratelor, şi acum fac exact ce-au combătut. Nu sunt stimulate administraţiile publice locale care nu au arierate, care fac eforturi să se dezvolte, să investească şi să se susţină. Practic se stimulează nemunca, sunt ajutaţi cei care nu produc. Iei bani de la mine, din ceea ce dă oraşul la bugetul consolidat al statului, ca să-i dai celuilalt, care are un nivel de taxe redus, ca să fie populist, şi nu îşi actualizează taxele cu rata inflaţiei şi are şi un grad redus de colectare din taxe.
Nu este corect faţă de mine care am mers cu taxele la nivel maxim, cetăţenii sau agenţii economici plătesc la zi, nu sunt populist, dar trebuie să fiu responsabili faţă de cetăţeni şi de agenţi economici, să fac ceva pentru ei ca să le justific banii. În loc să mă stimuleze pe mine, care nu am datorii, şi să mă sprijine cu cofinanţări, îi sprijină tot pe cei care nu muncesc!
Eu aş vrea ca suma colectată din contribuţia pentru asigurări sociale de pe raza judeţului să rămână la Braşov toată sau în proporţie de 90 la sută. Nu să se ia sută la sută de la mine, şi să mi se mai dea 50 la sută, că restul ajunge la alţii. Nu, lasă-mă să-mi finanţez eu spitalul judeţean, regional, infrastructura medicală. Nu e corect! Dacă eu mă dezvolt, înseamnă că muncesc, produc şi dacă muncesc şi produc trebuie să mi se întoarcă plusvaloarea a ceea ce fac.
- Ce sfaturi i-aţi da unui primar aflat la început de drum?
- Să aibă o viziune, să-şi facă o echipă şi să nu fie populist. Dacă ai o viziune înseamnă că ştii ce ai de făcut şi îţi propui să le faci etapizat; o echipă înseamnă că poţi să gândeşti proiecte, ai cu cine să dezvolţi şi să faci lucrurile. Şi să nu mergi pe ideea că eşti băiatul bun care mulţumeşti doar pe unii, nemulţumindu-i pe alţii. De exemplu, vin în audienţă o sută de oameni, toţi vor locuinţe, că e meteahna asta să ne dea cineva locuinţe, deşi fiecare ar trebui să-şi construiască şi să se dezvolte. Am făcut şi eu greşeala asta, le-am dat locuinţe şi după aia trebuia să le plătesc şi întreţinerea. Am distrus o întreagă asociaţie de locatari prin faptul că i-am băgat în blocaj financiar. Dintr-o sută de inşi, am reuşit să dau casă la unul. Cel care a primit locuinţă a spus „Ce şmecher sunt, l-am fraierit pe primar”, ceilalţi 99 sunt furioşi pe tine şi te înjură, cel pe care l-ai ajutat nu apreciază că a primit un lucru şi trebuie să-l merite. Şi ce-ai rezolvat? Nimic.
- Şi atunci care ar fi soluţia?
- Mai bine îi spui să fie responsabil, să muncească! Şi povestea asta cu locuinţe sociale, dacă ar fi să o punem în practică, 70 la sută din România s-ar încadra în criterii şi ar trebui să stea în locuinţe sociale. E o greşeală, o spun din experienţa mea!
Primarii să îşi dorească să facă lucruri bune pentru comunitatea care i-a ales, să muncească şi să se zbată, să nu se dea bătuţi, să creadă tot timpul că se poate, că există soluţii. Trebuie să trasezi nişte direcţii care să dezvolte în mod indirect lucrurile din punct de vedere economic. Tot timpul, orice faci, trebuie să creezi locuri de muncă, să dezvolţi locuri de muncă, să creezi plusvaloare. Pentru că atunci înseamnă că omul are un loc de muncă, primeşte un salariu pe care îi iei impozit, are bani să-şi crească un copil, doi, iar firma la care munceşte plăteşte impozite, deci banii se întorc la buget.
CV de primar - Cine este George Scripcaru
Ales de trei ori consecutiv de braşoveni în funcţia de primar, George Scripcaru este moldovean, născut pe 3 septembrie 1966, la Buruieneşti, comuna Doljeşti, judeţul Neamţ, şi a absolvit Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara. Scripcaru şi-a început activitatea politică în 1992, când a devenit membru PD şi preşedinte al Organizaţiei de Tineret. În 2001 a devenit preşedintele Organizaţiei Judeţene a PD Braşov, iar în 2008 lider al organizaţiei PDL Braşov şi vicepreşedinte la nivel naţional. Scripcaru şi-a început cariera în administraţie în 1996, când a fost, timp de patru ani, consilier local. În perioada 2000-2004, a fost viceprimar al municipiului Braşov, iar din 2004 şi până în prezent este primarul oraşului de la poalele Tâmpei. Hobby-urile primarului sunt sportul, muzica şi drumeţiile.
Eficienţă şi ingeniozitate - Toate serviciile Primăriei într-o clădire de epocă
Deşi se află în zona istorică şi are o vechime de o sută de ani, palatul în care funcţionează Primăria Braşov îşi păstrează imaginea de epocă, dar oferă suficient spaţiu pentru ca toate serviciile, inclusiv casieria direcţiei fiscale şi o registratură a Poliţiei Locale pentru disciplina în construcţii să îşi desfăşoare activitatea aici. Când George Scripcaru a devenit primar, sediul era neîncăpător pentru cele două instituţii care funcţionau aici - Primăria şi Finanţele. Aşa că prima măsură a primarului a fost să ajute Finanţele să-şi finalizeze mai repede sediul pe care îl avea în lucru şi să se mute. Curtea interioară a fost excavată şi s-a realizat din fonduri de la bugetul local, în doar doi ani, un sediu pentru Starea Civilă, iar la subsol o sală pentru Consiliul Local. Birouri au fost amenajate şi în podul palatului, fiind eficientizat la maxim spaţiul. Curtea interioară este folosită şi pentru recepţii, aici având loc concerte de muzică clasică şi operă.
Respect pentru cetăţeni - Adio, ghişeu, adio, atenţii pentru funcţionari!
Primarul Braşovului a desfiinţat conceptul de ghişeu, cu tot ceea ce aduce el: stat în picioare, "atenţii" pentru funcţionari, într-un cuvânt, căciuleală şi umilinţă pentru cetăţeni. Centrul de informaţii pentru cetăţeni este funcţional din 2005 şi este considerat cel mai bun serviciu de gen din România. O sală imensă la parterul Primăriei (goală la momentul când am vizitat-o noi, pentru că funcţionarii erau în pauza de masă) - cu o multitudine de birouri etichetate - Arhitect Şef, Direcţia Tehnică etc - cu scaune pe margine, pentru ca braşovenii să stea comod până le vine rândul să discute cu funcţionarul de la biroul de care au nevoie. Ca la bancă, braşovenii iau loc în faţa funcţionarului şi discută problema, apoi la una din măsuţele speciale, completează documentele necesare şi primesc număr de înregistrare. Dacă îşi fac cont pe site-ul Primăriei pot intra inclusiv de pe calculatorul de acasă pentru a verifica pe baza numărului de înregistrare primit stadiul cererii, la ce persoană este, când trebuie să plece de acolo şi care e pasul următor.
La dispoziţia braşovenilor - Harta electronică a incidentelor
Cetăţenii de la poalele Tâmpei au la dispoziţie, pe site-ul Primăriei, o hartă electronică a incidentelor cu ajutorul căreia pot semnala locul unde au văzut o bancă ruptă sau vreun coş de gunoi avariat. Un inspector verifică şi validează sesizarea, apoi remediază situaţia. Şi tot pe aceeaşi hartă, şoferii pot vedea străzile pe care se lucrează, pentru a le ocoli.
Gândire strategică - "Ar trebui să comasăm localităţi"
„Au fost măsuri greşite prin care s-au înfiinţat comunităţi care n-au bani nici să plătească lumina! Ar trebui invers, să comasăm localităţi, să descentralizăm administraţia publică locală, să sprijinim şi să cofinanţăm proiecte de dezvoltare urbanistică şi economică, pentru că astea generează locuri de muncă, taxe, impozite, care la rândul lor înseamnă plusvaloare”, spune George Scripcaru.
De la centru la periferie - Investiţiile fac diferenţa
"La Braşov, investiţiile în infrastructură nu s-au concentrat doar în zona istorică, în zona centrală, ci s-au executat lucrări de reabilitare şi modernizare pe toată întinderea oraşului. Asta caracterizează Braşovul şi face diferenţa faţă de alte oraşe, unde când ieşi din centru îţi rupi picioarele sau maşina", spune cu tărie primarul municipiului Braşov.
Braşov vs. Sibiu - "Regionalizarea este tratată în mod greşit"
Braşovul şi Sibiul îşi dispută capitala viitoarei regiuni care va fi trasată la în toamna acestui an. În opinia primarului Braşovului, regionalizarea este tratată în mod total greşit. "Dacă gândim practic şi obiectiv, Braşovul este îndreptăţit să fie capitală regională, pentru că principalele criterii la care trebuie să ne raportăm sunt cele de natură economică şi de dezvoltare. Din zona noastră, Braşovul are cea mai mare contribuţie la Produsul Intern Brut, cu un nivel de dezvoltare economică cât jumătate din întreaga zonă, ca să nu mai vorbesc de tradiţie, istorie, cultură. Dacă gândim îngust, politic, să mai creăm pentru cineva încă o sinecură, putem să facem capitală regională şi la Mediaş sau Miercurea Ciuc, nu numai la Sibiu sau la Alba Iulia. Dar dacă gândim pragmatic, realist, logic, nu există altă soluţie de capitală în afara Braşovului!", spune ferm George Scripcaru.
