Duminică, 16 noiembrie 2014, gălăţenii, alături de ceilalţi români, sunt aşteptaţi la urne pentru a-şi alege preşedintele pentru următorii cinci ani. Una dintre cele două opţiuni pe care cetăţenii le vor găsi tipărite pe buletinul de vot este Klaus Werner Iohannis, candidatul Alianţei Creştin-Liberale, preşedintele Partidului Naţional Liberal. Pentru a pune ştampila cu menţiunea „VOTAT”, pe unul dintre cei doi candidaţi, în deplină cunoştinţă de cauză, vă prezentăm cine este Klaus Werner Iohannis.
S-a născut într-o zi de 13 (iunie 1959) fără ghinion, la Sibiu, într-o familie modestă de saşi transilvăneni. Este căsătorit cu Carmen Iohannis, profesoară de limba engleză la Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr” din Sibiu, şi nu are copii. În vreme ce părinţii lui, pensionari, au emigrat, în anii ’90, în Germania, Klaus Iohannis a ales să rămână la Sibiu. A fost profesor de fizică, inspector şcolar adjunct, inspector şcolar general şi, de 14 ani neîntrerupt, conduce destinele municipiului Sibiu, ajungând la al patrulea mandat de primar. În CV-ul său, la capitolul limbi străine, scrie că vorbeşte fluent germana şi engleza.
Cariera didactică
Klaus Iohannis a urmat, în perioada 1979-1983, Facultatea de Fizică din cadrul Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj Napoca. A predat ca profesor titular de fizică la mai multe şcoli şi licee din Sibiu. Începând din anul 1983, a devenit coleg de cancelarie cu foştii săi profesori de la liceul pe băncile căruia a învăţat - Colegiul Naţional “Samuel von Brukenthal”.
În 1990 a devenit membru al Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR).
Din 1997, timp de doi ani, a fost inspector general adjunct la Inspectoratul Şcolar al judeţului Sibiu, iar în perioada 1999 - 2000 a ocupat funcţia supremă de inspector general în cadrul Inspectoratului Şcolar al judeţului Sibiu.
Cariera de la Inspectorat s-a împletit cu ascensiunea în cadrul Forumului German. Astfel, din funcţia de membru în Comisia de Învăţământ a FDGR, filiala Transilvania, a devenit membru în Consiliul de conducere al FDGR, filiala Sibiu, şi apoi de responsabil al Comisiei de învăţământ din cadrul aceleiaşi structuri.
De patru ori primar
Anul 2000 avea să aducă schimbarea decisivă în viaţa lui Klaus Iohannis: a fost desemnat drept candidat din partea FDGR la alegerile pentru Primăria Sibiului. Deşi niciun sondaj de opinie în rândul sibienilor nu-l indica drept învingător, pe 30 iunie 2000, a fost ales primar al Sibiului. A fost reconfirmat în funcţie de încă trei ori, astfel încât a ajuns la cel de-al patrulea mandat de primar al municipiului de pe Cibin. Mai mult, la alegerile din 2004 şi 2008, Iohannis a înregistrat adevărate recorduri naţionale, fiind reales încă din primul tur de scrutin cu o majoritate de peste 80 la sută din voturi.
Ar mai trebui spus că în perioada 2002-2013 a deţinut funcţia de preşedinte al Forumului Democrat al Germanilor din România.
Agenda Sibiului
În timpul celui de-al doilea mandat de primar al lui Iohannis, în anul 2007, Sibiul a fost Capitală Europeană a Culturii (împreună cu oraşul Luxemburg), calitate în care a găzduit numeroşi oficiali externi - şefi de stat, înalţi demnitari, ambasadori, care i-a adus maximă vizibilitate în plan naţional şi internaţional.
În timpul mandatelor lui Iohannis s-au realizat ample proiecte de reabilitare şi extindere a reţelelor de apă şi canalizare, de reabilitare a străzilor din centrul istoric şi nu numai, de modernizare a transportului public urban în comun, dar şi de modernizare şi extindere a Aeroportului Internaţional Sibiu.
Sibiul s-a gospodărit din fondurile locale şi din fondurile provenite din împrumuturile rambursabile de la Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare contractate de municipalitate, dar şi cu ajutorul fondurilor europene, investiţii în valoare totală de aproximativ 200 de milioane de euro.
Agenda culturală sibiană cuprinde în fiecare an în jur de o sută de proiecte cu finanţare sau cofinanţare din partea Consiliului Local Sibiu, pe listă fiind incluse „Sibiu Jazz Festival”, Festivalul Internaţional de Teatru, Festivalul Internaţional de Film Transilvania.
Politicianul
Klaus Iohannis a intrat în atenţia publică în octombrie 2009, imediat după căderea guvernului Boc, când a fost propus şi susţinut pentru funcţia de premier al României de PNL, PC şi UDMR, numai că preşedintele reales Traian Băsescu l-a preferat pe consilierul BNR Lucian Croitoru.
Pe 20 februarie 2013, Klaus Iohannis a semnat adeziunea la Partidul Naţional Liberal. O zi mai târziu, liberalii au votat în unanimitate o derogare de vechime, care i-a permis să candideze la o funcţie în conducerea partidului. Aşa se face că la congresul extraordinar din 23 februarie 2013, Iohannis a devenit prim-vicepreşedinte PNL, al doilea om în partid după liderul naţional Crin Antonescu.
Înainte de ruperea Uniunii Social Liberale, numele lui Iohannis a fost vehiculat pentru portofoliile de ministru de Interne şi vicepremier, dar primul-ministru Victor Ponta nu a fost de acord cu numirea lui.
La finele lunii iunie 2014, Klaus Iohannis a fost ales preşedintele PNL cu voturile a 95 la sută dintre delegaţiilor la Congres din toata ţara. Şi tot Iohannis a fost ales copreşedinte al Alianţei Creştin Liberale PNL-PDL şi candidatul acestei structuri la alegerile prezidenţiale din 2014.
Distincţii de stat conferite
Un spaţiu important în CV-ul făcut public de candidatul ACL la preşedinţia României îl ocupă distincţiile primite. Astfel, în 2006 a fost distins cu Crucea Federală de Merit oferită de Republica Federală Germania. În 2007 i-a fost decernat Ordinul Naţional „Steaua României”, în grad de Cavaler. În 2008 a fost distins cu Ordinul Naţional italian - Steaua Solidarităţii Italiene, în grad de Comandor.
Anul 2006 i-a îmbogăţit palmaresul cu alte trei distincţii: Ordinul de Merit al Marelui Ducat de Luxemburg, în grad de Ofiţer, Ordinul de Merit "Marea Cruce de Argint" din partea statului austriac şi Ordinul de Ofiţer al Coroanei Belgiene.
În anul 2010 a fost onorat cu placheta de onoare a Asociaţiei Expatriaţilor din Germania şi cu medalia de onoare “Prieten al Comunităţilor Evreieşti din România” din partea Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România. Ordinul Naţional al României pentru Merit, în grad de Cavaler i-a fost conferit în anul 2011, iar în 2014 a fost distins cu Crucea de Ofiţer al Ordinului pentru Merite al Republicii Federale Germania.
---------------------------------------------------------
Rezultatele primului tur de scrutin
Câte voturi a primit Iohannis în ţară şi în diaspora
În primul tur de scrutin, pe 2 noiembrie 2014, Klaus Iohannis a fost votat de 2.881.406 de cetăţeni din ţară şi din străinătate, reprezentând 30,37 la sută din totalul voturilor exprimate, în condiţiile unei prezenţe la urne de 53,17 la sută din populaţia cu drept de vot. Candidatul ACL s-a clasat pe locul al doilea în acest tur de scrutin.
În diaspora, Iohannis a primit 73.912 de voturi, reprezentând 46,17 procente din numărul voturilor valabile.
Klaus Iohannis a obţinut cele mai bune rezultate în Ardeal şi Banat, cele mai mari scoruri fiind înregistrate în judeţele Sibiu, Alba, Bistriţa Năsăud, Cluj şi Timişoara.
Sibiu vs. Bucureşti
În municipiul pe care îl conduce de 14 ani încoace şi unde a fost ales de patru ori primar, prezidenţiabilul Klaus Iohannis a adunat 69.713 voturi, adică 74,5 la sută din voturile valabil exprimate.
În capitala ţării şi oraşul de baştină al principalului său contracandidat, liberalul şi-a adjudecat 263.806 voturi, reprezentând 27,87 la sută din numărul voturilor valabil exprimate de bucureşteni.
Cum l-a votat Galaţiul pe liberalul Iohannis
În condiţiile unei prezenţe la urne de doar 50,1 la sută în judeţul Galaţi, candidatul ACL s-a clasat pe locul al doilea în topul opţiunilor gălăţenilor, obţinând cu 63.543 de voturi, adică 24,97 la sută din voturile valabil exprimate.
La nivelul municipiului Galaţi, potrivit statisticilor făcute publice de Biroul Electoral Central, Klaus Iohannis a fost votat de 32.281 de cetăţeni, reprezentând 25,72 la sută din voturi.
La Tecuci, Klaus Iohannis a strâns 5.102 voturi, reprezentând 28,95 la sută din sufragii.
În oraşul Târgu Bujor, candidatul ACL şi-a adjudecat 482 voturi, reprezentând 14,7 la sută, în vreme ce la Bereşti a fost votat de 199 de cetăţeni, obţinând 13,98 la sută din voturile valabil exprimate.
În mediul rural, printre comunele în care Iohannis l-a surclasat pe principalul său adversar electoral se află Barcea, Lieşti, Matca şi Oancea.
