* Deşi zeci de gălăţeni s-au opus demolării garajelor şi spaţiilor comerciale care sufocă zone pietonale, planurile arhitecţilor au devenit lege * Planul aprobat de aleşi prevede "desfiinţarea construcţiilor provizorii sau parazitare (inclusiv a garajelor) şi crearea unei ambianţe urbane atrăgătoare"
Planul Urbanistic Zonal (PUZ) de restructurare urbană a cartierului Dunărea a stârnit numeroase nemulţumiri şi critici în vara şi toamna trecută, când s-a aflat în dezbatere publică. Motivul? Arhitecţii propuneau demolarea tuturor construcţiilor provizorii şi parazitare. Planurile lor au devenit lege locală, pentru că, la şedinţa trecută, consilierii locali au aprobat PUZ-ul de restructurare urbană. Acesta vizează microraioanele 18, 19, 20, 21, precum şi o parte din Micro 17 (ansamblurile de blocuri din partea învecinată cu Micro 18 şi o zonă de locuinţe individuale, mărginită de străzile Jiului, Oltului şi Iasomiei).
Regulamentul local de urbanism cuprins în hotărâre prevede negru pe alb: "Toate terenurile proprietate publică sau privată a municipiului Galaţi din limita PUZ Restructurare Urbană Cartierele Micro 18, 19, 20, 21, ocupate de construcţiile de garaje, constituie zone destinate restructurării urbane. În funcţie de resursele publice disponibile, garajele vor fi desfiinţate, urmând ca terenurile să fie ocupate de parcaje la sol destinate zonelor rezidenţiale sau de alte funcţiuni complementare, conform necesităţilor oraşului". Mai mult, planul de măsuri stabilit de arhitecţi prevede "desfiinţarea construcţiilor provizorii sau parazitare (inclusiv a garajelor) şi crearea unei ambianţe urbane atrăgătoare şi a unui peisaj contemporan".
Desfiinţarea garajelor, "inoportună"
Planul urbanistic votat cuprinde şi observaţiile primite de la cetăţeni în cadrul consultării publice. În majoritate, zecile de mesaje primite au vizat inoportunitatea desfiinţării garajelor şi a amenajării de noi parcaje. Ba chiar s-a propus "construirea unitară a două mari complexe de garaje unitare".
Arhitecţii au explicat că necesitatea desfiinţării garajelor este dictată, în primul rând, de deficitul de peste 8.000 de locuri pentru parcare, în condiţiile în care în zonă sunt peste 1.300 de garaje şi 12.819 autoturisme. Au argumentat că acest deficit a condus la degradarea spaţiilor plantate, multe dintre autovehicule fiind parcate pe zone verzi sau pe platforme de beton amenajate spontan. Au precizat că suprafaţa ocupată de garaje poate asigura un număr mult mai mare de locuri de parcare, mai ales că multe dintre garaje sunt utilizate în alte scopuri decât cele pentru care au fost autorizate, maşinile ocupând adesea tot spaţiul public. Şi au oferit un model aplicat la Mâcon, în Franţa, cu parcaje la sol şi cu plantaţii de talie înaltă, care asigură zone de umbră pentru autovehicule şi pietoni precum şi o imagine urbană de calitate.
PUZ-ul prevede "desfiinţarea garajelor şi reamenajarea spaţiilor ocupate de acestea cu: parcaje rezidenţiale la sol, spaţii verzi, echipamente şi dotări publice, galerii comerciale şi de servicii".
"Nu demolăm, modernizăm"
Mulţi gălăţeni şi-au exprimat dezacordul faţă de desfiinţarea spatiilor comerciale amplasate în construcţii provizorii. Au admis, cu jumătate de gură, că e necesară modernizarea acestor spaţii, însă fără a se desfiinţa construcţiile existente sau a se întrerupe activitatea comercială pe o perioadă îndelungată. De pildă, zece dintre cetăţeni s-au opus desfiinţării spaţiilor comerciale amplasate în construcţii provizorii în zona Şcolii nr. 22.
Arhitecţii au explicat că necesitatea reamenajării spaţiului în apropierea Şcolii nr. 22 este dictată de numeroase considerente. În primul rând, de faptul că aglomerarea construcţiilor provizorii (chioşcuri şi tarabe amplasate necontrolat în faţa şcolii, pe trotuare, în spaţii plantate, alipite altor construcţii) depreciază imaginea instituţiei de învăţământ, creează un spaţiu urban insalubru şi nesigur pentru elevi şi blochează accesul auto şi pietonal. Şi nu cred în modernizarea construcţiilor existente. "Vis-a-vis de Şcoala nr. 22, s-a optat pentru păstrarea a două zone care să asigure continuarea activităţii comerciale, s-a prevăzut o nouă configuraţie, care să faciliteze circulaţia pietonală şi să deschidă accesul către spaţiul plantat. PUZ propune desfiinţarea construcţiilor provizorii din zona Şcolii nr. 22 şi compensarea acestora pe Aleea Comerţului".
Galerii comerciale
Printre măsurile propuse în plan se numără şi "desfiinţarea comerţului cu produse alimentare şi nealimentare de primă necesitate în construcţii de tip chioşc, concomitent cu rezervarea unor terenuri pentru reamplasarea acestor activităţi în condiţii optime şi la distanţe adecvate, pentru a fi accesibile locuitorilor. Construirea se va realiza numai pe baza unor proiecte tipizate şi modulare (galerii comerciale) avizate şi puse la dispoziţie de Primăria municipiului Galaţi. Chioşcurile vor fi permise exclusiv pentru comerţul cu ziare, reviste şi flori", se arată în PUZ-ul aprobat.
Ce urmează? Ţiglina II
Arhitectul şef al Galaţiului, Teodora Voicilă, a declarat că acest PUZ face parte dintr-o suită de planuri urbanistice. "Prin acestea se urmăreşte detalierea reglementărilor din Planul Urbanistic General, pe anumite zone, acolo unde am considerat că este cazul să intervenim. Planul a fost iniţiat de către dl primar şi face parte din categoria de proiecte care vizează asanarea unor zone şi refacerea domeniului public, însemnând dotări, echipamente, spaţii verzi, parcări, după caz, în cartierele cu densitate mare de locuire. Prin acest plan, încercăm să răspundem necesităţilor locuitorilor acestor zone, să îndeplinim cerinţele pe care aceştia le au pentru creşterea confortului de locuire. PUZ a avut mai multe obiective, printre care: restructurarea circulaţiei pietonale şi carosabile, refacerea spaţiilor verzi, asanarea acelor zone unde sunt construcţii provizorii improprii desfăşurării unor activităţi, crearea unui cadru pentru desfăşurarea activităţilor de comerţ în construcţii cu caracter provizoriu şi impunerea unor reglementări privind construirea în acest spaţiu", a declarat arhitectul şef.
În prezent, sunt în elaborare încă cinci planuri urbanistice, iar primul care urmează a fi supus dezbaterii publice şi aprobării este planul de restructurare urbană a cartierului Ţiglina II.
De ce-a fost ales cartierul Dunărea
Principalul motiv pentru care cartierul Dunărea a fost ales pentru reabilitare urbană este acela că are peste 70.000 de locuitori, aproape o treime din populaţia oraşului locuind aici, densitatea fiind de 15 ori mai mare decât în celelalte zone. Dezvoltarea lui, după Revoluţie, s-a făcut fără plan de urbanism sau respectarea celor mai elementare norme de arhitectură şi de bun gust.
Cât a costat şi cine l-a realizat
Planul zonal de restructurare urbană a cartierului Dunărea (Micro 18, 19, 20, 21 şi parţial 17) a fost realizat de firma bucureşteană SC Quattro Design SRL. Aceasta a câştigat licitaţia organizată de Primărie, cu o ofertă de 318.000 de lei. Din echipa de specialişti au făcut parte: arhitecţii Alexandrina Retegan şi Toader Popescu şi urbaniştii Alina Marinescu şi Ramona Ungureanu.
Foto Marius Negri
