UPDATE Consiliul European a marcat astăzi, 29 iunie, o premieră pentru Uniunea Europeană, respectiv prima reuniune în format UE 27, fără participarea Marii Britanii. Liderii europeni au discutat, mai bine de cinci ore, care ar fi cel mai bun răspuns la criza declanşată de Brexit. După cum v-am informat deja, poziţia României, susţinută de preşedintele Klaus Iohannis a fost că „avem nevoie de o abordare cât mai pragmatică, una care să detensioneze situaţia şi să ne permită să mergem înainte”.
„Rezultatul referendumului ne-a plasat într-o situaţie fără precedent în UE. Este esenţial să înţelegem că UE este singura opţiune pentru menţinerea prosperităţii, securităţii pentru cetăţenii noştri. Prin urmare mi se pare foarte relevant că principalul mesaj care desprins din discuţiile noastre este acela că uniunea celor 27 de state membre trebuie să iasă întărită din această încercare”, a declarat preşedintele Klasu Iohannis la finalul întâlnirii în format UE 27.
Ce-i aşteaptă pe românii din Marea Britanie
Un prim pas în armonizarea poziţiilor UE 27 a fost adoptarea unei Declaraţii Comune, în care sunt fixat jaloanele viitoarelor relaţii UK-UE, document care conţine inclusiv elemente importante aduse în discuţie de România.
„Până când Regatul Unit părăseşte UE, acesta îşi păstrează statutul de stat membru cu toate drepturile şi toate obligaţiile. Vreau să subliniez, ca să fie foarte clar înţeles acest lucru: Regatul Unit va respecta în această perioadă libertatea de circulaţie a cetăţenilor şi drepturile lucrătorilor europeni. Acest lucru mi-a fost confirmat direct de premierul David Cameron. Asigur comunitatea românească din Marea Britanie că România va urmări în negocieri cu maximă prioritate apărarea intereselor ei”, a precizat preşedintele Iohanis.
UK-UE: Adio, dar rămân cu tine!
Liderii europeni şi-au reiterat regretul pentru rezultatul referendumului din Marea Britanie, dar voinţa exprimată de cetăţeni trebuie respectată. Declaraţia comună aduce în discuţie şi procedura de retragere, aşa cum este ea prevăzută în art. 50 al Tratatului de la Lisabona.
„Am convenit cu toţii că este necesară derularea acestui proces într-o manieră predictibilă. O notificare ar aduce clarificările necesare, în avantajul atât al UE, cât şi al Marii Britanii. De asemenea, am căzut de acord că nu vor exista negocieri înainte de ca această notificare să se producă”, a explicat preşedintele Klaus Iohannis.
În ceea ce priveşte atitudinea faţă de Marea Britanie, liderii europeni au devenit ceva mai concilianţi, fapt salutat de România.
„Există voinţa politică a liderilor europeni ca Marea Britanie să rămână un partener cât mai apropiat al UE. Pentru România, care are un parteneriat strategic cu Marea Britanie, acest aspect are o relevanţă deosebită. Astăzi, noi, liderii europeni, am reconfirmat că UE rămâne cadrul nostru comun de acţiune. Nu trebuie să uităm că UE este un proiect dedicat păcii, securităţii şi prosperităţii pe continentul nostru”, a arătat preşedintele României. În acest context, Klaus Iohannis a amintit de faptul că România a susţinut necesitatea consolidării cooperării UE-NATO, „pe fondul ameninţărilor comune cu care ne confruntăm” şi că unul dintre subiectele aflate pe agenda UE 27 a fost prezentarea Strategiei globale pentru politică externă şi de securitate a UE.
„Consider că în contextul marcat de rezultatul negativ al referendumului din Marea Britanie, prezentarea Strategiei globale a UE transmite un mesaj puternic că UE funcţionează şi că statele membre pot ajunge la un consens pe chestiuni importante, chiar şi în vremuri dificile. Acum, atenţia noastră trebuie canalizată pe implementarea eficientă a acestei strategii”, a arătat preşedintele Klaus Iohannis.
Nu în ultimul rând, România este unul dintre statele care consideră că este necesară „o reflexie aprofundată privind îmbunătăţirea modelului european, astfel încât să devină mai eficient, mai transparent şi mai apropiat de cetăţeni”. Fără a intra în detalii, preşedintele României a precizat că „recâştigarea încrederii cetăţenilor europeni în proiectul european este esenţial pentru continuarea şi durabilitatea acestuia. Nu puteam să construim o Europă care să nu fie în avantajul şi pe înţelesul cetăţenilor noştri”.
România, zece ani fără strategie post-aderare
Dincolo însă de reforma UE, este nevoie de un proiect de ţară post-aderare şi pentru România, a declarat preşedintele Klaus Iohannis: „Am spus că este nevoie de un nou proiect de ţară post-aderare. Nu s-a realizat în preajma anului 2007, nu s-a realizat nici mai târziu. Ne pregătim să serbăm 10 ani de la aderare şi iată că abia acum începem să ne punem problema. Dar e bine că ne-o punem şi acum… Evident, această strategie trebuie să ţină cont de ceea ce se întâmplă în prezent în UE. Este o modificare semnificată în geometria şi arhitectura uniunii faptul că Marea Britanie părăseşte Uniunea şi va trebui să ţinem cont de acest lucru şi va trebui să identificăm modalităţile cele mai bune de abordare a acestei chestiuni. La începutul săptămânii viitoare intenţionez să invit, în acelaşi format ca vinerea trecută, pe liderii politici, pe primul-ministru, guvernatorul BNR, pentru a avea o rundă de consultări şi pentru a vedea care este maniera optimă de abordare în această etapă”.
UPDATE Preşedintele Klaus Iohannis a avut, în cursul primei zile a summitului Consiliului European, o convorbire cu premierul britanic, David Cameron, în cursul căreia a fost discutată soarta românilor din Marea Britanie, după referendumul în care s-a votat pentru Brexit. Discuţia vine în contextul în care migraţia a fost una dintre cele mai controversate şi aprinse teme din cursul campanie de rămânere/ ieşire a Marii Britanii. Nu au lipsit nici incidentele în cursul cărora românii au fost ţinta unor atacuri xenofobe, fapt ce a stârnit numeroase îngrijorări.
Premierul David Cameron a fost în măsură să dea un răspuns şi la aceste chestiuni, a arătat preşedintele Klaus Iohannis. „Am primit asigurări de la premierul Cameron - în numele Marii Britanii, nu doar în nume personal - că românii vor putea să rămână, vor putea să muncească şi şi-a cerut scuze pentru incidentele care au avut loc acolo”, a arătat preşedintele Klaus Iohannis.
Preşedintele României participă astăzi, 29 iunie, în a doua zi a summitului Consiliului European, la întâlnirea „în format 27” a liderilor ţărilor UE care rămân după ieşirea Marii Britanii din Uniune, după ce, în cursul zilei de ieri, premierul David Cameron a venit cu explicaţii suplimentare privind evoluţiile politice din Marea Britanie. „Am primit informări din partea premierului britanic şi ne-am exprimat şi noi opinia. Cred că sunt câteva lucruri importante de ştiut. Premierul britanic a fost foarte ferm în ceea ce priveşte viitorul Marii Britanii. A spus foarte clar că referendumul va fi respectat, asta însemnând că se va proceda - atunci când toată lumea va fi pregătită - la negocierea ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană. Pe de altă parte, domnia sa a spus că nu va începe el acest proces, ci va lăsa această chestiune următorului prim-ministru, care va fi desemnat până la mijlocul lui septembrie. Este, deci, destul de clar că nu vom avea o notificare din partea Marii Britanii până în toamna acestui an şi în consecinţă nu vom avea ce negocia până atunci”, a declarat, pentru „Viaţa liberă”, preşedintele României, Klaus Iohannis.
Preşedintele a mai arătat că „este foarte clar că nimeni nu a avut un „Plan B”. „Acest lucru ne arată că toţi s-au aşteptat să se voteze pentru un „Remain” (rămânere în UE - n.r.) şi au fost surprinşi de rezultat. Chiar premierul Cameron mi-a confirmat că tabăra „Leave” (care a militat pentru ieşirea din UE - n.r.) nu are nici un plan concret. Atunci chiar este nevoie de aceste câteva săptămâni, pentru o abordare mai clară şi din partea Marii Britanii, şi din partea Uniunii Europene”, a explicat preşedintele Iohannis.
Desigur, în această situaţie se pune problema incertitudinii care va marca scena politică europeană şi viitorul relaţiilor UK-UE. „Evident că ar fi fost mai bine să se clarifice mai repede situaţia. Dar, în situaţia dată, cu toţii am înţeles că, mai repede de toamnă nu se va negocia, practic, nimic”, a precizat, pentru „Viaţa liberă”, preşedintele Klaus Iohannis.
În a doua zi a summitului Consiliului European, liderii UE vor încerca să pună bazele unei poziţionară şi reacţii comune faţă de Brexit. „Este important să ne armonizăm poziţiile în această chestiune. Mesajul României este unul foarte simplu: Trebuie să avem grijă să intrăm bine pregătiţi în negocieri, şi noi (România - n.r.) trebuie să fim bine pregătiţi, este nevoie de un pic de răbdare, de calm şi de multă luciditate. Nu trebuie să intrăm în această discuţie emoţionali, ci trebuie să intrăm lucizi, pragmatici, iar pentru noi sunt foarte multe mize şi suntem hotărâţi să ne negociem poziţia foarte bine”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis. Pe primul plan se află, desigur, statutul românilor din Marea Britanie, dar pe agenda negocierilor avută în vedere de România se află şi alte subiecte importante, precum politicile economice şi de securitate.
UPDATE: Preşedintele Klaus Iohannis reprezintă România la summitul Consiliului European de la Bruxelles, acolo unde liderii celor 28 de ţări (încă) UE vor discuta consecinţele referendumului din Marea Britanie.
Brexitul va fi punctul central al reuniunii, dar în acest context preşedintele Iohannis a declarat că „România are multe de negociat. „Mă gândesc, sigur, în primul rând la românii care trăiesc şi lucrează în Marea Britanie şi pentru care avem de gând să ne implicăm”, a declarat preşedintele Iohannis. „Este important de reţinut că românii care muncesc acolo trebuie să găsească condiţii echitabile. Pentru cei care s-au stabilit acolo trebuie să purtăm negocierea în sensul în care ei să nu aibă pierderi de suportat din cauza acestei mişcări”, a precizat preşedintele Klaus Iohannis.
El a ţinut să răspundă şi îngrijorării manifestate de mulţi români, după rezultatul referendumului din Marea Britanie, în condiţiile în care migraţia - inclusiv din state UE, precum România - a fost una din temele cele mai aprinse aduse în discuţie. „Deocamdată, nu se întâmplă absolut nimic şi nu se va întâmpla nimic probabil un an, doi ani. Evident, după ce se solicită ieşirea din UE a Marii Britanii, se negociază toate aceste lucruri. În niciun caz nu trebuie să intre cineva în panică. Dar, cum am mai spus, România este conştientă că trebuie să se implice pentru românii din Marea Britanie. Şi o va face!”, a punctat preşedintele României.
În contextul în care numeroşi lideri europeni s-au pronunţat pentru o negociere rapidă şi fermă a unui Brexit, preşedintele Iohannis a făcut un apel la calm şi la o abordare lucidă a situaţiei. „Vom avea în această seară (28 iunie - n.r.) o sesiune în care primul ministru David Cameron ne va expune punctul de vedere al Guvernului britanic şi noi ne vom expune punctele noastre de vedere, iar mâine vom avea o întâlnire într-un format de 27, pentru a aborda chestiunea, pentru a lua primele hotărâri şi de a armoniza poziţiile. După cum se vede, din diferitele luări de poziţii publice, există opinii uşor diferite. Unii vor să fie presată Marea Britanie să plece imediat, alţii ar sugera chiar că ar fi bine să se aştepte mai mult. Una peste alta, este clar că nu se poate negocia nimic până nu va exista o solicitare scrisă din partea Marii Britanii, iar primul-ministru Cameron a spus că el nu va face acest lucru. Aşa că, până în toamnă, e puţin probabil să avem documente pe marginea cărora să putem negocia.
Oricum ar fi, atât astăzi, cât şi mâine, voi susţine punctul de vedere al României, că nu este cazul să ne grăbim peste măsură, este bine să abordăm lucrurile cu calm, cu multă luciditate. Şi trebuie să fim foarte cinstiţi: indiferent, dacă se decide să plece sau să rămână, Marea Britanie rămâne un partener pentru UE şi, desigur, şi pentru România. Şi cred că este foarte „fair” să pregătim această mişcare foarte bine şi să o facem în aşa fel încât să rezulte - cât se poate, evident - o situaţie în avantajul tuturor părţilor”, ne-a declarat preşedintele Klaus Iohannis.
Preşedintele a precizat că, pe lângă problema muncitorilor din Marea Britanie, teme de discuţie importante pentru România vor fi şi cele de politică externă şi politici de securitate.
Nu în ultimul rând, preşedintele a sugerat că rezultatul referendumului din Marea Britanie ar trebui să fie o temă de meditaţie nu numai pentru cei ce l-au organizat, ci şi pentru alţi factori de decizie la nivel european. „De ce am avut acest rezultat la referendum? Este o întrebare pe care trebuie să ne-o punem cu toţii, chit că unii încearcă să împingă respondabilitatea doar spre cei care au provocat referendumul. Cred că sunt întrebări la care trebuie să găsim răspunsuri, cu toţii, împreună. Sunt răspunsuri, probabil, unele dureroase şi nu o să le găsim repede, dar sper să avem puterea să acceptăm aceste întrebări şi să căutăm răspunsurile corecte.”
Preşedintele României, Klaus Iohannis, a ajuns în urmă cu câteva minute la sediul Consiliului European, acolo unde timp de două zile se desfăşoară summitul de primăvară al liderilor europeni.
Tema principală va fi Brexitul, iar preşedintele României a declarat „că nu este cazul să ne grăbim peste măsură, este bine să abordăm lucrurile cu calm, cu multă luciditate”.
Declaraţia vine în condiţiile în care mulţi lideri europene s-au pronunţat pentru o derulare rapidă şi fermă a Brexitului. Preşedintele a precizat că „România are multe lucruri de negociat”, printre subiecte numărându-se tema românilor care muncesc în Marea Britainie, dar şi probleme de politică externă şi de securitate.
Vom reveni cu amănunte.
