* Parazăpezile costă prea mult, iar perdelele forestiere sunt aproape imposibil de înfiinţat, din pricina legilor ineficient croite * Lama şi materialul antiderapant rămân cele mai folosite metode de deszăpezire * Ca să nu rămână sub troiene, unii primari îşi depăşesc atribuţiile, iar alţii spun că ar putea face mai mult, dacă le-ar veni de la CJ Galaţi banii necesari
N-a fost iarnă, în ultimii ani, în care să nu fi apărut probleme serioase pe drumurile din judeţ. În luna februarie a acestui an, oamenii din comuna Schela au rămas blocaţi în localitate vreme de o săptămână, de-ai fi zis că locuiesc pe vreun vârf izolat din Alpi, nu la câţiva kilometri de oraşul nostru. În 2013, la Bereşti-Meria au fost probleme cu accesul în localitate. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) a ajuns să şi dinamiteze zăpada care s-a aşezat în strat de peste doi metri pe carosabil, la Buciumeni, blocând accesul spre satul Hânţeşti, unde oamenii au rămas izolaţi tot vreo săptămână. La drept vorbind, am tot avut ierni în care a nins cu nemiluita şi în care autorităţile au tot dat-o din colţ în colţ. În loc să prevină, din timp, acumulările masive de zăpadă, s-au mulţumit să spere că nu va mai ninge aşa de mult sau să se bazeze, ca întotdeauna, pe intervenţia ISU pentru a-i scoate pe sinistraţi din necaz!
Omătul ne înghite cu totul
Pe gălăţeanul de rând, fie el orăşean sau sătean, îl interesează mai puţin cine şi cum rezolvă problema. Ceea ce ne dorim cu toţii este să avem drumuri libere prin judeţ, chiar şi în timpul unei ninsori abundente sau imediat după. Evident, de condiţii bune de mers pe timp de iarnă nu prea s-a mai bucurat nimeni, în judeţul Galaţi, în anii din urmă, iar necazurile s-au ţinut lanţ încă de la primii fulgi de nea care s-au aşezat pe şosele. Pentru cine n-are drumuri urgente de făcut, în afara localităţilor, nu-i mare bai! Navetiştii, însă, sunt cu totul dependenţi de starea drumurilor, pentru că, în cazul formării de blocaje, nu mai pot ajunge la serviciu. Greu din cale afară este şi pentru Serviciul Judeţean de Ambulanţă, care îşi creşte semnificativ timpul de intervenţie, în cazul în care drumurile se troienesc. Ce să mai vorbim despre firmele de curierat, de maşinile cu pâine, de cele cu butelii şi câte şi mai câte!
Parazăpezi de milioane de euro
Soluţii pentru evitarea troienirii drumurilor judeţene există, chiar dacă nu sunt tocmai la îndemână. S-ar putea monta, spre exemplu, parazăpezi pe marginea drumurilor. La un click distanţă, noi am găsit parazăpezi de doi metri lungime şi doi înălţime, la 10 euro bucata. Cum avem, în Galaţi, aproape 800 de kilometri de drum judeţean, costurile apărării drumurilor împotriva zăpezii, prin această metodă, s-ar ridica la circa 4.000.000 de euro pentru un singur sens de mers, deci la 8.000.000 de euro, per total. Dacă scădem porţiunile de drum care tranzitează localităţi şi pe cele unde există corpuri de pădure la şosea, dacă punem la socoteală şi faptul că la o achiziţie de asemenea proporţii preţul parazăpezilor ar trebui să fie considerabil mai mic, am ajunge, probabil, la concluzia că numărul milioanelor de euro de investit scade serios. Din păcate, investiţia tot n-ar fi suficient de accesibilă pentru ca ea să poată fi suportată din bugetul Consiliului Judeţului (CJ).
Mirajul perdelei forestiere
A doua soluţie durabilă este înfiinţarea de perdele forestiere în extravilan. Există legi care reglementează aceste activităţi. Mai exact, avem Legea 289/2002 modificată în 2011 şi HG 994/2004. Aceste acte normative creează cadrul în care se pot executa perdelele, le clasifică, dar nu prevede şi vreo obligativitate a înfiinţării lor. Pe baza Legii 255/2010, se pot face exproprierile. Procesul înfiinţării unei perdele forestiere e destul de nevoios. Primăria ar trebui să informeze CJ cu privire la zonele unde apar probleme cu troienirea şi unde consideră că se pot planta perdelele. CJ ar urma să comande un studiu Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice. Prin acest document, realizat pe baza unei documentaţii tehnico-economice riguroase, cu studii de sol şi expertize silvice, s-ar stabili şi ce specii de arbori se pot planta în zonele respective. Apoi s-ar trece la exproprieri. Presupunând că dezbaterea succesorală pe terenul vizat e finalizată, proprietarul poate sau nu să fie de acord. Dacă terenul vizat are mai mulţi proprietari, cum se întâmplă în mai toate cazurile, problema se complică.
Ce spun primarii din zonele cu probleme
Unul dintre primarii cu viteză de reacţie în situaţiile de urgenţă este Virgil Doca, din Valea Mărului. „Ce facem noi, în fiecare an, este să tundem iarba de pe marginea drumurilor judeţene. Am auzit şi oameni care spun că iarba aia e paravan şi că tocmai aşa nu se mai troieneşte drumul. E fals! E exact invers! Noi reuşim, aşa cum putem, să tundem iarba şi să facem cât putem ca traficul să fie fluid. N-o să stăm niciodată înzăpeziţi aici cu săptămâna, cum am văzut că se mai întâmplă în alte părţi!”, ne-a declarat primarul din Valea Mărului.
Edilul comunei Costache Negri, Ştefan Luca, este de părere că această toaletare se poate face cu succes de către autoritatea locală, dacă primeşte finanţare. „Noi am vrea să ne ocupăm de toaletarea drumurilor judeţene în zona noastră. Am vorbit şi cu alţi primari din zonă şi dumnealor sunt de aceeaşi părere. Totuşi, ca să putem face asta, ar trebui ca banii pe care îi are acum Consiliul Judeţului să ne revină nouă, administraţiilor locale”, ne-a declarat primarul Ştefan Luca.
La Schela, după iarna trecută, primarul spune că îşi doreşte acum o iarnă, cât de cât, mai liniştită. „Ne dorim să fie mai bine decât anul trecut. Am venit spre Galaţi de dimineaţă şi m-am întâlnit cu o sărăriţă. Am văzut, zilele trecute, utilaje care tundeau iarbă şi crengi pe marginile drumului judeţean. Am dat şi noi cu antiderapant, pe drumul judeţean. Am avut noroc, până acum, că n-a fost ger. Dacă ar fi fost, era dezastru pe drum. Avem stoc de motorină de cinci tone, dar oricum mai aveam încă o rezervă. În plus, avem 300 de tone de zgură pe care o putem folosi, în comună, în satul Negrea”, ne-a declarat primarul comunei Schela, Maricel Petrea.
În cursul lunii februarie, oamenii din Schela au fost sinistraţi vreme de aproape o săptămână, mulţi dintre cei ce făceau naveta la Galaţi aflându-se, practic, în imposibilitatea de a mai ajunge la serviciu.
Primarul comunei Cuca, Vlad Mihăiţă, e de părere că este aproape imposibil să nu se mai blocheze din drumuri, dacă ninge cu nemiluita. „Probleme sunt, întotdeauna, în zona noastră. Problema este că nici nu prea ai cum să te păzeşti. De perdele forestiere, în acest moment, nu poate fi vorba, din pricina faptului că n-ai cum să-i convingi pe oameni să accepte aşa ceva. Să spunem că te-ai înţelege cu un agricultor care exploatează suprafeţe mari. Dar şi acesta poate accepta perdelele forestiere doar pe terenurile pe care le are în proprietate, nu şi pe cele pe care le-a luat în arendă. Iar omul simplu, care are doar un hectar sau un hectar şi jumătate de teren, e greu de convins. Pe o suprafaţă aşa de mică, unde să pui copaci, unde să mai faci şi agricultură?”, se întreabă edilul.
Ţăranul gălăţean cu profil de sinistrat
Oamenii din cătunul Hânţeşti, spre exemplu, şi-au învăţat de ani buni lecţia. Dacă eşti de prin partea locului, după venirea iernii, când se anunţă ninsori abundente, ori te duci la oraş - acasă la tine sau la rude - ori rămâi în casa din sat şi rişti să mai vezi oraşul abia la Crăciun. Evident, nu sunt singurii. Mai toţi locuitorii din cătunele şi satele mici au problema aceasta. Cum o rezolvăm? Cu utilaje de deszăpezire şi material antiderapant, pentru că investiţiile în infrastructură... lipsesc!
Ce spune Consiliul Judeţului? S-au amplasat doar 3.000 de metri de parazăpezi
County managerul Costel Fotea, responsabilul Consiliului Judeţului Galaţi cu deszăpezirea, ne-a declarat că pentru această iarnă, în contractul de deszăpezire, sunt prevăzuţi, printre altele, şi 3.000 de metri liniari de parazăpezi din plasă, care s-au amplasat deja în zonele cu probleme din judeţ, acolo unde în anii anteriori s-au înregistrat suluri puternice de zăpadă, care au dus la blocarea circulaţiei şi închiderea unor sectoare de drum judeţean.
Costel Fotea a recunoscut că în judeţul Galaţi ar fi nevoie de kilometri întregi de parazăpezi, pentru care instituţia ar trebui să aloce sume deloc de neglijat, de care nu dispune în prezent, dar a afirmat că o soluţie pentru viitor ar putea fi accesarea de bani europeni pentru crearea de perdele forestiere şi exproprieri acolo unde este cazul. Totodată, reprezentantul Consiliului Judeţului ne-a declarat că în zonele critice din judeţ, precum Băneasa - Suceveni şi nu numai, s-a intervenit de două ori pentru tăierea vegetaţiei de pe marginea drumurilor judeţene. „Mai sunt doar câteva zone în care nu am reuşit să ajungem pentru tăierea vegetaţiei, însă în zonele cu probleme s-a acţionat de două ori”, a afirmat county managerul Costel Fotea.
Citeşte şi: ZĂPADA nu va mai împiedica ridicarea gunoiului. VEZI ce măsură a luat ECOSAL
