Specialiştii de la Unicef România au făcut recent un studiu numit „Cunoştinţele, atitudinile şi practicile familiilor şi persoanelor care îngrijesc copii cu vârsta între 0-6 ani”, realizat pe un eşantion format din 1.420 de părinţi, care sunt fie persoane afectate de sărăcie (PAS), fie persoane neafectate de sărăcie (PNAS). Rezultatele acestora au arătat că practicile parentale s-au îmbunătăţit în România, dar în îngrijirea, creşterea şi educarea copiilor adulţii au încă lacune sau reproduc modele tradiţionale.
Cât timp trebuie alăptat copilul
Comparativ cu anul 2006, studiul a evidenţiat o creştere a nivelului de cunoştinţe cu privire la nutriţia şi alăptarea copiilor, datorată atât informaţiilor care pot fi aflate fie de pe internet, ori de la televizor, dar şi modului în care personalul medical de specialitate interacţionează cu părinţii. Cu toate acestea, un număr relativ scăzut de părinţi cunosc perioada recomandată pentru alăptarea exclusivă a copilului. „Dintre mamele care nu mai alăptau copilul la momentul realizării studiului, 53,4 la sută au încheiat alăptarea exclusivă înainte de şase luni, 29,4 la sută au continuat până la un an, iar 17,1 la sută au continuat până peste un an. În cazul persoanelor afectate de sărăcie pare să existe tendinţa de a prelungi peste şase luni perioada în care copilul este hrănit exclusiv cu lapte”, susţin cei de la Unicef.
De asemenea, diversificarea alimentaţiei copiilor după primele şase luni se bazează mai rar pe considerente ştiinţifice, părinţii având tendinţa de a se ghida în continuare după cunoştinţele şi practicile tradiţionale. „S-au întâlnit frecvent şi practici de introducere a produselor de patiserie, cofetărie şi a altor mâncăruri gătite nerecomandate în alimentaţia copilului mic”, se arată în studiu.
Jocul, important în dezvoltarea celui mic
Chiar dacă, la nivel declarativ, părinţii înţeleg nevoile copiilor din punct de vedere al jocului, al comunicării şi al interacţiunilor, în realitate lucrurile nu stau chiar aşa: „Copiii din familiile afectate de sărăcie se joacă mai puţin decât ceilalţi cu jucării sau răsfoiesc mai puţin diferite cărţi, atât pentru că acestea le lipsesc cât şi pentru că părinţii din familiile afectate de sărăcie acordă o importanţă mai scăzută jocului în dezvoltarea copiilor. În cazul familiilor din mediul urban, tehnologia tinde să ia locul activităţilor obişnuite ale copilăriei”, scrie în document.
În plus, doar jumătate dintre copiii cu vârste între zero şi şase ani cuprinşi în studiu merg la grădiniţă, creşă sau centru de zi, iar acasă cei mici sunt implicaţi mai mult în jocuri şi activităţi în aer liber, desenează sau colorează, răsfoiesc cărţi, citesc.
CITEŞTE ŞI: Daruri pentru familii nevoiaşe din judeţul Galaţi (FOTO)
