Adunarea Națională a Franţei, camera inferioară a Parlamentului, a respins joi două moțiuni de cenzură depuse de stânga radicală și de extrema dreaptă împotriva guvernului premierului Sebastien Lecornu, nereușind să obțină cele 289 de voturi necesare, relatează AFP și dpa, citate de Agerpres.
Cele două moțiuni de cenzură depuse de partidul de extremă stânga Franța Nesupusă (LFI) și de formațiunea de extremă dreapta Adunarea Națională (Rassemblement National, RN) au primit 271 de voturi, respectiv 144 de voturi.
Partidul Socialist și-a îndemnat deputații să nu voteze aceste moțiuni, în urma propunerii premierului de a suspenda reforma nepopulară a pensiilor din 2023, care ar fi crescut vârsta de pensionare de la 62 la 64 de ani.
Franța se află într-un blocaj politic după alegerile anticipate de la jumătatea lui 2024. Două guverne au fost răsturnate deja prin moțiuni de cenzură, în condițiile în care nu se poate alcătui o majoritate guvernamentală. Disputa privind bugetul continuă, pentru reducerea cheltuielilor în contextul datoriei publice mari fiind necesar un consens transpartinic.
Raportată la produsul intern brut, datoria de 114% a Franței este a treia din Uniunea Europeană, după cele ale Greciei și Italiei. Cheltuielile publice sunt de asemenea printre cele mai mari din Europa, deficitul bugetar fiind de 5,8% din PIB, motiv pentru care UE a deschis în iulie anul trecut o procedură aplicabilă deficitelor excesive.
