Achitat de Curtea de Apel, după ce procurorii gălăţeni l-au acuzat că ar fi jefuit o bancă, un gălăţean cere statului român nu mai puţin de 700.000 de lei, despăgubiri morale şi materiale.
Lucian Mocănel a fost acuzat că ar fi comis jaful din 5 octombrie 2009, când, într-un minut, doi indivizi au furat dintr-o unitate bancară situată în Port suma de 155.265 de lei. La adăpostul unor cagule şi înarmaţi cu un pistol, cei doi au năvălit peste angajaţii băncii şi au luat din casierie toţi banii.
Pe 14 aprilie 2010, Mocănel a fost arestat preventiv. După opt luni de la jaf, procurorii au finalizat ancheta prin care au reuşit s-lă identifice doar pe unul dintre cei doi indivizi care au intrat peste angajaţii băncii şi anume pe Lucian Mocănel. Potrivit rechizitoriului, procurorii s-au bazat pe mărturia unei angajate a unităţii, care l-ar fi recunoscut, pentru că, în timpul atacului, Mocănel şi-ar fi scos cagula, în timp ce ieşea din agenţie. După incident, poliţiştii au ridicat înregistrările video ale camerelor de supraveghere, dar şi amprente şi fragmente ale urmelor de încălţăminte.
Procurorii s-au bazat şi pe „expertiză biocriminalistică”, stabilind că profilul genetic obţinut de pe probele luate din unitatea bancară - o bucată din plastic desprinsă din punga în care au fost băgaţi banii, dar şi de pe o geacă abandonată pe drum de unul dintre cei doi atacatori - este în proporţie de 99 de procente al lui Lucian Mocănel. De asemenea, o percheziţie acasă la acesta ar fi dus la descoperirea unei cagule din stofă de culoare neagră. Toate acestea i-au făcut pe anchetatori să-l trimită în judecată, în stare de arest, pe Mocănel, care nu a recunoscut niciodată această faptă. Pe celălalt atacator, procurorii nu au reuşit să-l identifice, aşa că la acel moment, iunie 2010, au disjuns dosarul, în speranţa că-l vor găsi.
Condamnat la şapte ani de puşcărie şi apoi achitat
Bazându-se pe aceste probe, magistraţii Judecătoriei au dat o primă condamnare în octombrie 2012, şapte ani de puşcărie, pentru Lucian Mocănel. Totuşi, completul care l-a condamnat a reţinut în hotărâre că inculpatul, pus în libertate între timp, nu a recunoscut comiterea jafului, că a susţinut că, în timpul tâlhăriei, s-ar fi aflat împreună cu un prieten, căruia i-a dat o maşină cu 13.000 de euro şi cu care a făcut actele de vânzare - cumpărare. El a mai spus că urmele bocancilor indicau numărul 44, el purtând 42, iar geaca găsită era XXL, în vreme ce el ar purta mărimea M. De asemenea, judecătorii au arătat în decizia de condamnare că inculpatul a susţinut despre cagula găsită la el acasă că ar fi cumpărat-o în 2007-2008, când a mers la munte, pentru o plimbare cu ATV-ul.
Atât Parchetul, cât şi Mocănel au atacat decizia de condamnare, iar completul de trei judecători l-a achitat pe inculpat în noiembrie 2013, catalogând condamnarea drept "o greşită aplicare a legii". Cei trei magistraţi şi-au motivat decizia de achitare atât prin susţinerile inculpatului făcute în apărarea sa, cât şi cu explicaţii logice, date după vizionarea înregistrărilor din timpul jafului. „Instanţa de recurs a constatat şi unele diferenţe semnificative între inculpat şi persoana mai înaltă care a pătruns în incinta agenţiei”. Despre individul care a intrat în agenţie, judecătorii au scris că „are o nuanţă a pielii la mâini mai deschisă decât a inculpatului”.
„În Avizul Comisiei Superioare de Medicină Legală se precizează că strategia de analiză aplicată de laboratorul IC-IGPR nu a fost adaptată tipului de urme de investigat, respectiv urmelor de contact, de unde şi caracterul incomplet al profilurilor ADN evidenţiate, având drept consecinţă indicarea eronată ca posibil contribuitor a suspectului Mocănel Lucian”, scriu judecătorii care l-au achitat pe inculpat şi pentru că, în aceste condiţii, „cele două rapoarte de expertiză întocmite de Institutul de Criminalistică nu mai pot susţine acuzaţiile aduse inculpatului”.
Vrea bani pentru suferinţa lui
După mai bine de trei ani de judecată şi după aproape un an petrecut în puşcărie, Mocănel a fost achitat. Drept urmare, jaful băncii, săvârşit în octombrie 2009, a rămas în continuare cu autori neidentificaţi, iar statul român s-a ales cu un proces prin care cel achitat îi cere o despăgubire de 700.000 de lei. 200.000 de lei sunt despăgubirile materiale, bani cu avocaţi, cu expertize, cu pachetele trimise de familia lui cât timp a fost în puşcărie, iar 500.000 de lei sunt daunele morale pentru timpul care i-a fost furat stând în detenţie.
Ceea ce frapează citind acţiunea civilă a acestuia este faptul că, în perioada arestului, anchetatorii ar fi încercat să-l pună sub învinuire pentru un alt furt care avea autori necunoscuţi. Cel puţin asta susţine Mocănel. El scrie în acţiunea sa că a fost nevoit să cheltuie alţi bani pentru a dovedi că nu se afla în ţară. Norocul lui, dacă se poate spune aşa, a fost o casetă video din data de 8 martie 2010, pe care a reuşit să o procure cu ajutorul unui avocat din Bologna, Italia. A fost proba că el nu se afla în ţară la momentul acelui furt.
Procesul civil a fost deschis în aprilie 2014, următorul termen fiind pe 22 ianuarie 2015. Rămâne de văzut dacă instanţele gălăţene îi vor da dreptate şi care va fi suma pe care statul român, adică noi, o vom plăti pentru toată această „aventură juridică”.
Citeşte şi: Jaf armat în 60 de secunde la sucursala BRD din port
