Foarte mulţi oameni s-au întrebat, după incidentul din luna martie în urma căruia portul de ambarcaţiuni de agrement a fost serios avariat, de ce o lucrare care a costat o căruţă de bani nu a fost asigurată. Aşa cum orice proprietar de imobil este obligat să încheie o poliţă de asigurare, aşa şi autorităţile locale ar fi trebuit să-şi ia măsuri astfel încât portul să fie asigurat.
"Nimeni n-a vrut să-mi asigure acest port de ambarcaţiuni pentru că niciun asigurator nu ştia la ce riscuri să se aştepte. Nici nu ştiau unde să-l încadreze, obiectiv fix, mobil. Acum, că am văzut care este principalul pericol pentru acest port, vom încerca să-l asigurăm", spune Eduard Grosu. Cert este că până acum conducerea Societăţii Comerciale Gospodărire Urbană Galaţi nu poate face niciun pas pentru că n-are bani pentru reabilitarea portului, rupt astă-iarnă de un pod de gheaţă.
Speranţe într-o şedinţă care nu a mai avut loc
Din discuţiile purtate cu reprezentanţii Primăriei, Eduard Grosu a aflat că banii ar fi putut fi alocaţi printr-o rectificare de buget, într-o şedinţă de CL care ar fi trebuit să aibă loc pe 24 mai. Din păcate, această şedinţă nu a mai avut loc, ducându-se astfel pe Apa Sâmbetei şi speranţele celor de la Gospodărire Urbană. Până la reabilitare, portul a fost deja "populat" cu posesori de bărci şi şalupe de agrement. "Avem 19 proprietari de bărci cu care am semnat deja contracte, dintr-un maxim de 27 de locuri disponibile. Vorbim despre partea rămasă intactă după dezgheţul din luna martie. Din fericire, vom putea executa lucrările de reabilitare a porţiunii avariate fără să le cerem proprietarilor să-şi mute bărcile de la ponton", mai spune directorul Gospodărire Urbană Galaţi.
Bântuie neîncrederea!
Pe de altă parte oamenii nu mai sunt atât de hotărâţi să-şi mai lase bărcile ancorate la acest ponton. „După prima iarnă au fost înlocuiţi câţiva stâlpi care se strâmbaseră, după a doua iarnă, capătul din aval este sub apă şi cred că este pierdut definitiv şi mai mult de jumătate din stâlpi sunt îndoiţi. Practic debarcaderul nu mai prezintă siguranţă nici pentru accesul proprietarilor de ambarcaţiuni”, spune Dumitru Pascale, un gălăţean care a preferat să-şi ducă barca la Brăila, acolo unde acostarea este mai ieftină, şi, din câte se pare, mai sigură.
