Istoricul Cristian Păunescu, consilier al Guvernatorului Băncii Naţionale a României, prezent joi, 2 aprilie, la Salonul literar al Bibliotecii „V. A. Urechia”, cu cartea sa „Tezaurul Băncii Naţionale a României la Moscova” (Ed. Oscar Print 2011), a putut răspunde aplicat la întrebări privind posibila retrocedare a Tezaurului de aproape 100 tone aur (monede, lingouri şi bijuterii), fiind chiar membru în comisia comună ruso-română constituită pentru lichidarea litigiului internaţional.
„Istoric şi economist de prestigiu” (după prezentarea directorului Bibliotecii, Zanfir Ilie, prieten din anii ´70, când Păunescu era muzeograf la Muzeul de Istorie Bucureşti), cu Premiul Victor Slăvescu al Academiei Române, în 2008, pentru „Istoria Băncii Naţionale a României”, colaborator la „Magazin Istoric”, autor de cărţi şi articole de Istorie, istoricul a conferenţiat acum despre subiecte incitante.
Cheia oraşului merge la Bancă
După ce, recent, actorul Dorel Vişan a primit la Salonul literar Cheia Oraşului Galaţi, chiar din mâna primarului, acum a fost rândul oaspetelui de la BNR să primească această distincţie simbolică.
În absenţa primarului, aflat în capitală, Cheia a fost oferită reprezentantului instituţiei care a asigurat României de-a lungul anilor „stabilitate, echilibru, sprijin acordat societăţii româneşti şi implicit acelei gălăţene” a spus, oferind-o, viceprimarul Florin Popa. Biblioteca a oferit guvernatorului BNR o Diplomă aniversară. Iar consilierului BNR, care este colecţionar, medalia scoasă de Bibliotecă la un veac de la ridicarea primei statui a lui Eminescu din România.
Au fost prezenţi în sală directori BNR din Galaţi şi Brăila, de la bănci gălăţene, preşedintele Patronatului IMM-urilor gălăţene (care a ţinut să discute separat cu musafirul, chestiuni tehnice), directori de instituţii, consilieri, oameni de cultură au onorat evenimentul.
Precedentul Tezaurului maghiar
Cu un optimism mediu declarat, invitatul a răspuns întrebărilor preşedintelui Comisiei de cultură a Consiliului Local, dr. Gheorghe Bugeac: „Noi nu ştim unde este tezaurul sau dacă mai e. Nu ştim! Nu ne interesează, deoarece noi am semnat pentru o cantitate.” „Părerea mea, neoficial – vorbesc aşa, în calitate de cetăţean – este că România poate obţine contravaloarea, în anumite condiţii. Spun aceasta pentru că şi Ungaria, acum vreo şapte ani, a obţinut înapoi Tezaurul său cu cele mai scumpe cărţi - incunabule şi tipărituri maghiare, luate de Armata Roşie în retragere, că era foarte strângătoare”.
Ruşii au recunoscut în sfârşit!
Deşi partea română a făcut greşeli, precum retragerea din Comisie a unui consilier respectat de partea rusă, cosmonautul Dumitru Prunariu, comisia şi-a făcut treaba: „Această comisie, care încă funcţionează şi din care fac şi eu parte, a făcut un mare pas înainte. Şi anume: pentru prima oară, partea rusă a scris într-un proces verbal că recunoaşte că BNR şi-a depus tezaurul, paranteză, 93,4 tone aur, la Moscova”.
Dar să nu ne îmbătăm cu apă rece: „nicio comisie nu rezolvă nimic, niciun ambasador nu poate rezolva nimic, dacă temperatura relaţiilor bilaterale este aşa cum este! Datorită declaraţiilor de tip „Marea Neagră e lac rusesc”, „Cei mai agresivi din lume au fost sovieticii” – astea nu se fac!” Pe lângă tensiunile stârnite de declaraţiile fostului preşedinte Băsescu, oricum nu se schimba ceva doar prin simple declaraţii şi, spune consilierul, degeaba spui urâtului că e urât şi beţivului că e beţiv.
Agenţii secreţi… bibliofili!
Am mai aflat lucruri interesante despre precedentul Ungariei: serviciile speciale maghiare (mai… culturale decât ale noastre?) au depistat cărţile preţioase în biblioteca din Nijni Novgorod: „şi vă daţi seama în câte biblioteci au căutat şi în câte fişiere s-au uitat!” Şi, chiar înainte de vizita lui Putin în Budapesta, ruşii au dat legea de retrocedare a tezaurului cărturăresc, în schimb Ungaria urma să îngrijească cimitirele eroilor sovietici, trecând peste sentimentele lăsate de la intervenţia sovietică din ´56.
De asemenea, Rusia a primit dreptul să deschidă 60 de benzinării Luk Oil în Ungaria şi alte acte de bunăvoinţă din partea ungurilor, după care Tezaurul s-a retrocedat. „Şi la noi se poate ajunge la aşa ceva, când negocierile sunt făcute cu tact, şi fără să declari…!” Oricum, „În condiţiile actuale, puţin probabil, pentru mulţi ani”, să primim înapoi Tezaurul, având în vedere situaţia gravă din Ucraina.
Consilierul spune că e nevoie şi de un lobby extern, „să te susţină Anglia, Franţa, Germania, Statele Unite, altfel Rusia nu ar da.” Şi nu e vorba aici de preţ, ci de principiu: „Ce contează patru-cinci miliarde de euro pentru Rusia? Nimic! Însă se creează un precedent, mai vin şi alţii după aia şi cer.”
Nervoşi… pe bani ruseşti?
Consilierul a alimentat şi o teorie a conspiraţiei, conform căreia suntem stârniţi de „agenţi de influenţă ruşi” să cerem în termeni tari Tezaurul sau să ne învrăjbim cu acei ce ne ajută - de pildă cu Germania, care ne-a dat gratis curent electric, trei luni, în 1990. „Există păreri că Germania are de dat României 19 miliarde de euro! O minciună, [ca] să creeze probleme! Păi dacă România iese din război [în 1944] cu 244 tone de aur, de unde să mai dea Germania, că şi-a plătit totul?” Consilierul a explicat că România intrase în război cu o rezervă de 100 tone aur şi a ieşit cu 244 tone şi datorită vânzării petrolului şi cerealelor către aliaţii germani cu banii înainte, „ca la curve, scuzaţi expresia!”
Am mai aflat că prin operaţiunea cu nume de cod „Neptun”, BNR şi-a mutat în timpul ultimului război mondial tezaurul la Tismana, într-o peşteră zidită, fost schit călugăresc. Comisarii politici sovietici era să afle secretul, dar au fost păcăliţi cu un chiolhan. Oricum, 200 tone de aur au trebuit să asigure plata despăgubirilor noastre de război. Azi, rezerva ţării este de 103,4 tone aur, asigurând pentru opt luni plata împrumuturilor ţării.
Istoricul l-a evocat şi pe misteriosul ctitor al BNR Eugeniu Carada, antiregalistul, cel care mergea doar pe jos şi evita publicitatea, organizatorul logistic al campaniei din 1877. Uimit de interesul mare al gălăţenilor veniţi la Salon, oaspetele a punctat la un moment dat în tragic: „Şcoala românească e prăbuşită!” Istoricul a pomenit şi despre studenţii care au pus la punct metoda de a fura cărţile necesare studiului, dar şi despre subiecte precum pensiile în Grecia, mai mari decât în Germania!
Comisia Tezaurului, sabotată de Băsescu. Prunariu îl cucerise pe Putin
Cristian Păunescu, membru al Comisiei Tezaurului, l-a contrazis pe istoricul Ioan Scurtu, conform căruia (în cartea "Tezaurul României de la Moscova", Ed. Enciclopedică, 2014) ministrul de Externe Mihai Răzvan Ungureanu a „sabotat” comisia, scoţându-l pe cosmonautul Dumitru Prunariu: „Nu Mihai Răzvan Ungureanu l-a retras pe cosmonautul Prunariu, ci alcineva şi anume Traian Băsescu. A trimis alt ambasador, pe Ioan Donca. Deşi Dumitru Prunariu era laureat al Ordinului Lenin, „Erou al Uniunii Sovietice”, vorbea limba rusă fluent, a făcut zborul plecând din şcoala de cosmonauţi sovietică, a decolat de la Baikonur! Şi în ziua când şi-a prezentat scrisorile de acreditare, mai erau şapte ambasadori – ăia au stat cam câte cinci minute, şapte minute, şi Putin a stat cu Prunariu 40 de minute! Asta este o subliniere a importanţei pe care i-a acordat-o Putin lui Prunariu”, cel eliminat însă, paradoxal, de români!
Tezaur dus… la mănăstire
O istorie bancară tumultoasă! În 1917, sub pericolul înfrângerii României, Tezaurul a fost evacuat în Rusia ţaristă, gălăţeanul Saligny fiind implicat în predarea legală. Sovieticii ne-au dat apoi cu tifla, „retrocedându-ne” în ´35, cu molii cu tot, cizmele şi blănurile îndesate printre piesele tezaurului de coconetul nostru. Lenin inventaria însă din ´20 aurul românesc, din care a plătit apoi propaganda sovietică… în România: un milion lei aur! Tot din Tezaur au cumpărat sovieticii înfometaţi grâu american!
Aur polonez
Consilierul a evocat şi salvarea Tezaurului polonez (83 tone aur), la invadarea Poloniei de către nazişti, cu permiterea trecerii armatei poloneze refugiate şi cu găzduirea sutelor de mii de civili – o pagină admirabilă de istorie!
CITEŞTE ŞI: Mata Hari - SPIOANĂ celebră şi inventatoarea STRIPTISULUI
