Reunind pe simeze un număr de 44 de lucrări de pictură, sculptură, grafică, artă decorativă, obiect și fotografie digitală, semnate de tot atâția plasticieni, ediția din acest an a Salonului de vară al Filialei Galați a Uniunii Artiştilor Plastici din România (UAPR) continuă, așa cum menționează organizatorii, tradiția expozițiilor sezoniere, oferind membrilor săi un cadru de prezentare a celor mai recente lucrări ale acestora, iar iubitorilor de frumos un bun prilej de a le cunoaște.
Ca și-n alte manifestări fără o temă impusă, întâlnim lucrări cu subiecte foarte diverse, realizate în tehnici și stiluri variate, aparținând unor artiști de generații diferite, de la octogenarii Teodor Vișan și Nicolae Cărbunaru, la mai tinerele Diana Păunescu, Cristiana-Emanuela Tărbuc, Georgiana Susanu sau cei proaspăt admiși ca membri stagiari ai UAPR: Teodora Codreanu, Simona Doroftei, Ana Maria Gănțoi, Diana Melnic, Alexia Mereuță, Mihaela Simona Popa, Ariana Alexandra Stanciu și Vasile Trandafir.
În genul peisajului, Gheorghe Miron a imortalizat o priveliște cu o cabană înconjurată de o vegetație abundentă, aflată în plenitudinea sevelor estivale. Rozul, albul, galbenul și violetul corolelor florilor, lumina care marchează poteca ce duce spre cabană, verdele intens, cu nuanțe închise, al copacilor, creează o imagine feerică, un spațiu stăpânit de liniște și pace adâncă. Atmosfera poetică, toate elementele fixate pe pânză invită la popas și la relaxare („Peisaj”).
Sterică Bădălan a surprins un moment al înserării în arealul danubian, când cerul și întinsul apei îmbracă hlamidă gri-albăstruie. Vegetația de pe mal evocă apropierea anotimpului autumnal („Înserare”).
O natură generoasă, în care lumina și culoarea cheamă privirea, întâlnim și-n pastelul pe pânză al lui Cornel Corcăcel „Grădină ascunsă”. Titlul ne duce cu gândul la noțiunea de mister, de intimitate, la un loc ferit de ochii lumii, unde artistul sau omul de rând, apăsat de grijile cotidiene, se pot refugia pentru a-și regăsi tihna sufletească și pentru a acumula noi energii, care să-i fortifice fizic și psihic.
Miruna Cărăușu continuă explorarea unei teme mai vechi, care se referă la relația dintre realitate și iluzia optică. Compoziția sa peisagistică intitulată „Memoria clipei”, cu vegetație reflectată în oglinda apei, este o transpunere vizuală a efemerității, a imortalizării unui moment temporar, a frumuseții lucrurilor trecătoare.
Lavinia Coșovliu („Vară dobrogeană”) și Liliana Tofan („Dobrogea – Câmp în iunie”) ne poartă pe plaiurile dintre Dunăre și Marea Neagră, fiecare prezentând în stilul său secvențe ale peisajului unic al acestora.
Sava David, într-o gamă de griuri colorate, superb orchestrate, a surprins o secvență acvatică cu trei elegante ambarcațiuni, intitulându-și metaforic compoziția „Cele trei grații”, în timp ce Nicolae Cărbunaru, în culori de apă, a configurat pe coala de hârtie un grup de vase în trafic pe Dunăre în timpul unei ploi de vară, totul pictat pe o dominantă de gri albăstrui și gri violet („Ploaie de vară”).
Elemente din peisagistica arhitecturală, interesante prin ingeniozitatea și unicitatea formelor descoperim în lucrările semnate de Jana Andreescu („Alt secol”) și Ionuț Mitrofan („Simbioză”).
Alte tablouri conținând elemente de peisaj aparțin Simonei Pascale („Povestea lacului”), Anei Maria Cocoș („13 zile în Paradis”), Mirelei Simiraș („Verde crud”), Alexiei Mereuță („Semnul prevestitor”), Xeniei Botea („Porumbei”), lui Ștefan Axente („Amprente de salcâm”), Simonei Doroftei („Linia dreaptă nu rezistă”) și Olimpiei Ștefan, aceasta din urmă recurgând la o compoziție mixtă natură statică-peisaj („Demersuri rustice”).
Motivul floral face subiectul tablourilor pictorilor Tudor Ioan și Neluș Oană, ambii excelenți coloriști, primul mai interiorizat, optând pentru forme sintetice și contraste puternice („Flori”), celălalt mai expansiv, folosind o materie picturală intensă, din paleta foviștilor, cu sonorități muzicale, așezată pe suportul de pânză în tușe în relief, trasate cu degetele („Covorul florilor”).
Ariana Alexandra Stanciu își construiește natura statică într-o manieră cubistă, apelând la griuri colorate, ce amintește de paleta profesorului ei Sava David („Geometria formelor spațiale”).
Prezența umană populează multe dintre tablourile din expoziție. Teodor Vișan, în lucrarea sa „Zi de vară”, înfățișează o scenă de muncă în agricultură. În prim-plan artistul a figurat o țărancă ce se odihnește, ține în mâini o furcă, iar în plan îndepărtat se văd doi bărbați care încarcă un car cu fân. Atmosfera este austeră, specifică miriștii care rămâne în urma cosirii fânului.
Mihaela Brumar imaginează un dans ritualic transpus într-o subtilă țesătură grafică și o coloristică potolită („Rit de inițiere”).
Ana Maria Gănțoi și Corina Năvălici ne întorc cu gândul în mitologie. Ele plăsmuiesc într-o factură modernă chipurile a două zeități, primul - cel al lui Morpheus, zeul somnului și al viselor la greci („Morpheus”), al doilea, cel al zeiței romane a libertății („Libertas”), ambele folosind un desen viguros și o cromatică sobră.
Diana Melnic („Între două flori”) și Georgiana Susanu („Liminal Space”) ne poartă în lumea copilăriei, înfățișând chipurile a două fetițe a căror expresie emană candoare, fragilitate, gingășie și o nemaiîntâlnită poftă de a descoperi frumusețea naturii și a florilor crescute în ghivece.
Olesea Albu prezintă o superbă figură de tânăr arlechin într-o transpunere plastică de mare finețe și expresivitate („Between light and shadow”/„Între lumină și umbră”);
Cristiana-Emanuela Tărbuc, într-un remarcabil portret feminin,cu trăsături ferme, dă glas dorului arzător pentru casa părintească („Dor de casă”).
Chipul tinerei femei din portretul expus de Raul Popa exprimă o stare de tristețe, de dezamăgire sau suferință, titlul făcând trimitere la sentimentele rămase în urma unei decepții cauzate probabil de o iubire pierdută, metaforic numite „resturi”, sentimente accentuate și de scrisorile și trandafirul ofilit din față („Resturi sentimentale”).
Diana Păunescu glosează pe tema studiului corpului masculin („The male body”/„Corpul masculin”), iar Teodora Codreanu, pe fundalul unui peisaj de tip renascentist, proiectează chipul de o deosebită curățenie sufletească al unei tinere ce ține în brațe un consistent buchet de flori („Fată cu bujori”). Este pentru prima oară când în cadrul saloanelor filialei gălățene este expus un portret „fine art”, autoarea fiind prima artistă-fotograf din Galați care a fost admisă recent ca membră stagiară a UAPR, secția Multimedia.
Gabriela Badea, alături de pictură, folosește și colajul din hârtie de ziar într-o compoziție în care realul conviețuiește într-un interesant joc cu imaginarul („Puzzle”).
Gravura lui Tudor Șerban, cu o vădită încărcătură simbolică, este axată pe motivul ferestrei, semn al deschiderii și receptivității, dar și al speranței și cunoașterii („Fereastră”).
Zona artei abstracte are și ea câțiva reprezentanți în expoziție și ei se numesc Marius Vasile Lupu, Cornelia Burlacu, Vasile Trandafir și Cornelia Luminița Nicolau, iar „obiectul” prezentat este al lui Basarab Păltănea, fiindu-i inspirat probabil de ministra Mediului Diana Buzoianu, care a descoperit recent în județul Olt o rețea extinsă de explorări ilegale ale balastului și nisipului („Balastieră ilegală”).
Sculptură şi artă decorativă
Sculptura este reprezentată prin lucrările semnate de Valentin Popa, Bogdan Murariu și Cosmin Saulea.
Personajul primului, cioplit în lemn, reprezentând un țăran desculț, purtând în spate povara unui sac, intitulat „Stâlpul lumii”, este o metaforă vizuală de mare plasticitate, care se referă atât la rolul țăranului în asigurarea prin munca și truda sa zilnică a echilibrului și continuității vieții pe pământ, dar și în păstrarea tradițiilor, identității și culturii neamului, acesta fiind de fapt pilonul moral și spiritual pe care se sprijină comunitatea rurală. Iar dacă avem în vedere că în mitologie stâlpul era cel care unește cerul cu pământul (Axis Mundi), am putea spune că asocierea țăranului cu acest simbol sacru, care stă și la baza „Coloanei infinitului” a lui Brâncuși de la Tg. Jiu, ridică omul simplu la rangul de liant între divinitate (cer) și creație (pământ).
Ronde-bosse-ul lui Bogdan Murariu „Oglindiri asimetrice”, cu foarte multe forme decorative incizate în masa lemnoasă (cerc simplu, semicerc, cercuri concentrice, arcade, triunghiuri etc.) dezvoltă ideea imperfecțiunii naturii, în sensul că asimetria reflectă modul în care natura nu creează replici identice, ci forme unice și armonioase prin particularitățile pe care le prezintă. Cosmin Saulea, într-un portret din ipsos patinat, reia tema memoriei întâlnită și-n alte lucrări ale sale, subliniind degradarea acesteia pe măsura înaintării omului în vârstă sau ca urmare a înrăutățirii stării de sănătate a acestuia („Fragilitatea memoriei”).
Arta decorativă este prezentă prin compoziția textilă „Pulsația veșniciei” a Sorinei Fădor Vădeanu, o metaforă care sugerează contopirea efemerului, a ritmului dinamic al vieții cu eternitatea, și imprimeul textil „Interferență” al Mihaelei Simona Popa, o proiecție a unui personaj monumental masculin pe un fundal celest.
Aniversare
Filiala Galați a UAPR a împlinit în acest an 75 de ani de existență. 75 de ani de când membrii săi se află în nobila misiune de slujire a frumosului artistic. Este una dintre cele mai dinamice și apreciate organizații profesionale de acest fel din țară. Stau mărturie în acest sens expozițiile personale și de grup organizate pe plan local și în alte centre culturale din țară, participarea la manifestări de profil cu caracter național și internațional, la tabere și simpozioane de creație, numeroasele premii obținute.
Premii
Numai de la începutul acestui an, unii din membrii săi au adus la Galați șapte premii: Cornel Corcăcel – Premiul special la secțiunea Grafică și Medalia Aniversară 140 de ani de la Nașterea pictorului Nicolae Tonitza, Bienala Internațională de Artă Contemporană „Nicolae Tonitza”, ediția a VI-a, Bârlad; Premiul Ministerului Culturii al Republicii Moldova, Expoziția – Concurs „Saloanele Moldovei, Bacău-Chișinău”, ediția a XXXVI-a; Simona Pascale – Premiul la secțiunea Pictură, Bienala Internațională de Artă Contemporană „Nicolae Tonitza”, ediția a VI-a, Bârlad; Cristiana–Emanuela Tărbuc – Premiul I la expoziția-concurs „Emerging Me II: Black Diamonds”, ediția a II-a, acordat de Art Movements Foundation; Gheorghe Miron – Premiul I Pictură, Salonul Național de Arte Vizuale – SNAV, ediția I, organizator, Asociația Artiștilor Plastici din București; Lucian Jităriuc – Premiul I Sculptură, la același eveniment; Ana Maria Cocoș - Premiul III Grafică, la același eveniment.
Ediția din acest an a Salonului de vară confirmă și de această dată potențialul creativ superior al membrilor titulari și stagiari ai Filialei gălățene, fiind expresia activității creatoare susținute, a eforturilor depuse pentru a oferi iubitorilor de artă opere care să le meargă la suflet, să-i emoționeze, să-i înalțe spiritual, să-i facă mai buni și să-i îndemne să iubească frumosul.
Fotografii: Teodora CODREANU
