Cum ziceam, pârdalnicul de popă mă întreabă dacă vreau să ne achităm în luptă dreaptă sau în luptă strâmbă. Şi-i răspund cu frica pe ţeavă, cu inima în beregată, cu ochii la clopotniţă, cu gândul că n-am pe unde s-o şterg, că nu am nici o scăpare, că trebuie să înfrunt nişte principii bătute în piroane şi nişte hachiţe/baliverne sentimentale ancestrale cu design/aere de preot: "Aprob pozitiv pentru bătălie strâmbă, onor sfinţia ta, că pentru luptă din ...

Un popă a zis că mă bate. A zis că-mi frige o bătaie soră cu Moartea. Cică el, acest caporal biblic, stă cu Moartea mai bine decât mine. Adică, dânsul  munceşte cu ea, mănâncă împreună, dorm laolaltă. El trăieşte prin ea. Iar ea există prin el. Cică vrea să mă bată pentru că am îndrăznit să-i trag vro câteva ocheade coanei preotese. E foarte adevărat, am admirat-o frumuşel şi peste gard pe straşnica nevastă de preot, când făcea plajă pe prispă, şi el era ...

Din colecția "Cele mai clare poezii rămase tablou" (!) dac-ar fi fost cum (n)-am crezut că estecând bănuiam că poate fi frumos,n-aş mai fi spus: îm pare rău, adio,copila mea cu ghetele pe dos (!)(!) n-aş fi-ntrebat: de unde-ncepe Unuşi unde-ajunge? cât durează Doi?cam cât Nimica-ncape într-un Zero?cât Patru stă-ntr-o vale cu trifoi?însă a fost alt cum… şi (nu)-mi mai parecă (nu) există (pururi) întâmplare (!) (!) și parc-aş vrea să nu-mi aduc amintece am crezut, cu ...

Din colecția "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" (!) mă rog să-ţi fie bună seara toată, mă rog să-ţi fie sufletul frumos, să poţi ajunge unde curcubeul di/stins al amintirii se dă jos şi vine la fereastra cu muşcate, cu ochii tăi, cu aşteptarea ta, să-i torni adânc şi nalt pe ne/dreptate, şi din tăcerea şi uimirea mea să-şi ia odihnă, visuri şi oglindă, şi, mâine, nou-născut, să se aprindă (!) (!) mă rog să-ţi fie bună seara toată, mă rog să-ţi fie ...

Sigur că da!... sigur că da!...(!): "!nu-l mai plângeţi pe acela/ care vecinic  singur  nu-i,/ plângeţi-l pe cel ce n-are Moartea şi Moldova lui!"... Nu-i aşa că-i devastator poetul Cezar Ivănescu, aici, mai ales aici, în Podul plin cu atâta trecut în prezent şi cu atâta prezent în trecut?... Vreau şi încerc să merg spre diedrul cu voci, spre paingii care, iată, intră în "joc", încep să-şi pună la "bătaie" măiestria-n ale pânzelor perfecte, ingeniozitatea întru co ...

Da, orice aventurier (sătul şi plictisit de sirene printre Scylle şi Charybde clasice ori moderne) visează şi programează o întoarcere de control (sau definitivă) în Ithaca! Negreşit, în Podul bunicii mă simt exact în piele de Odiseu, în miezul unui Mister prin care colcăie substantive moarte şi vii, comune şi proprii, plăcute şi inutile, greţoase şi ademenitoare! În iureşul cestor vedenii/auzenii, frica-i materială, are consistenţă aproape solidă, îi simt atingerea p ...

Din colecția "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" (!) mă rog să-ţi fie bună dimineaţa,mă rog să-ţi fie sufletul uşor,să poţi ajunge unde vine trenul,ultimul tren… cu-n singur călător,şi pleacă mai departe, mai departe,cu doi, spre gara fără ne/sfârşit,spre gara unde felinare sparteaduc aminte tot ce (n)-am iubitnici eu, nici tu… şi mai aduc amintecă trenul merge NUMAI ÎNAINTE (!)(!) mă rog să-ţi fie bună dimineaţa,mă rog să-ţi fie sufletul uşor,să poţi ...

Din colecția "Cele mai frumoase poezii cvasibulevardiere rămase tablou" (!) și-aşa i-am spus: nu este nimic precum se zice,nimic precum s-aude, nimic precum se vede…!Nişte deştepţi în spaţiu şi-n timp mă desenează,mă bat (frumos) în cuie, cu faţa la perete,şi cheamă toată lumea, din lumea asta lungă,din lumea asta scurtă, din lumea asta bună,cu trâmbiţe, cu tobe, cu surle, cu fanfare,şi-ncepe vernisajul: aceasta-i o lacună,acesta-i un hiatus, aceasta-i o greşeală,ac ...

Da, nu cobor din pod! Nici dacă-mi crapă inima! Stau aici! Stau aÅŸa! Simt că o mare descoperire-i în mijlocul cestui mister! Trebuie să caut, numai! Trebuie să fiu atent, numai! Trebuie să am curaj, numai!... Iată, în diedrul nord-estic, colbuit de dulcele-amarul vremii, văd un teanc de scrisori! Sub ochii ÅŸi sub paza unui rege Paing văd! Parcă dinadins celebrul rege Paing ÅŸi-a Å£esut pânzele peste mormanul de scrisori! Să nu le vadă nimeni! Åži să nu le atingă nimeni! Åži sÄ ...

Da, şterg gemuleţele lucarnelor... şi începe să se vadă mai bine! Detaliile-s dintre cele în stare să-mi tulbure constituţia fizică şi sufletească! Sigur, şi dumneavoastră aţi umblat haihui prin podurile personale ori ale altora! Şi, desigur, nu cred că nu v-a cotropit frica de necunoscut, frica ne/justificată de clar/obscur, frica de mister, de vechi... de tot ce nu este, dar se aude... de tot ce este, dar nu zice nimic!... Da, nu-s adversarul/duşmanul tăcerii, însă tăcer ...