Din colecția „Cele mai clare poezii rămase tablou”
înjură şi aşteaptă şi-mprăştie blesteme,
de domnul şi de doamna şi de altar înjură -
blestemele-s cu flăcări şi chinuri şi urgie,
otrava-i curge-n valuri pe ochi, pe nas, pe gură !!!
şi câtă nerăbdare l-încearcă n-aşteptare
şi-i clocoteşte-n carne şi-n oase şi în sânge -
vrea repede să(-i) vină în huietul mulţimii,
s-o vadă - umilită - cum geme şi cum plânge !!!
de când se pregăteşte pentru această ziuă
de plată şi răsplată şi sadică plăcere,
îi tremură - de poftă - şi sufletul, şi mintea,
şi-i zornăie arginţii în punctul de vedere !!!
gata, o vede, vine - ea-i, ceea păcătoasă -
aceasta de acuma-i şi-aceea de atunce -
el - ne/curatul - zbiară, ia piatră după piatră,
își face semnul crucii... și-ncepe să arunce !!!
