Fii atent, fii foarte atent: vezi cuvântul Acestacum (îţi) face semn din depărtaresau din apropiere sau de oriunde...şi (te) cheamă în memoria lui nemuritoare?!Auzi cuvântul acesta cum (te) strigă de Acoloşi cum i-i foame de pâine şi sare?cum începe să-ţi bată la poartă şi la uşă?cum îţi scrie psalmi pe geam, cu ne/răbdare?!şi cum i-i sete de apă şi de frumuseţe?! şi cumte roagă să-l citeşti mereuşi să-l înveţi tocmai până unde şi cândîn mijlocul Cuvântul ...

Şi te rog frumos: fii atentă, fii foarte atentăşi spune-le (şi celor buni, şi celor răi)cel mai frumos psalm din adânculşi din candoarea şi din înaltul ochilor tăi!Spune-le să fie atenţi şi să aibă totdeaunarăbdare în faţa icoanei de undese aude şi se vede Maria murmurânddes/cântecul de leagăn al primei secunde!Spune-le să aducă închinăciune şi ofrandăcelui cu pace şi iubire peste totne/cunoscutul acestei lumi osânditela pogorâre (deopotrivă) din dor şi din rod ...

Nu mă grăbesc, nu am nimica de ajuns,sunt lămurit fără-ntrebare şi răspuns:nu e nimica mai înalt,/ adânc şi grav, rece şi calddecât să ştiu nimic în plus, nimic în plus! Nu mă grăbesc nici o clipită, nici un pas,nici înapoi, nici înainte... am rămasşi-am să rămân în urma mea,/ nu vreau s-ajung un alt ceva -nu are rost, nu are farmec, n-are haz! Sunt singular şi captivat într-un cuvânt,nu-s căutat, nu jinduiesc, nu stau la rând -sunt numai eu în jurul meu/ păzi ...

(!) ÎNTR-UN CUVÂNT, cuvântul mă foloseşte cum vrea,mă exploatează până la sânge,mă cotrobăieşte până la os, mă dă de pomană,mă vinde, mă face (de) urât, mă face (de) frumos,mă cumpără, dă cu mine de pământ,dă cu mine de gard, mă fluieră. mă strigă,mă scuipă să nu mă deoache,mă, mă, mă, mă,dar niciodată nu prezintă scuze și nu cere iertare (!)până la urmă, o să mă vâre (sigur) în mormânt -adică ÎNTR-UN CUVÂNT, adică ÎNTR-UN CUVÂNT (!) ...

Draga mea, rachiu-i tare/ şi râvnit ca unghiul drept când mă sâcâie (frenetic!)/ un obtuz pneumosept: anti-fum, anti-alcoolic,/ pro-mărar şi pro-lăptic, anti-vis, pro-bagatelă,/ anti-tot şi pro-nimic! Beau cu gândul (ascuţitul!).../ n-am cătare şi tupeu să stau lângă fleoarcă-ntruna,/ ce se crede paraleu - îmi repugnă leorbăiala,/ răgetul prostesc în târg, tândălirea şi stridenţa,/ aerul de muc şi sfârc! Îmi repugnă urlătorul/ de-orice fel... chiar îi observ s ...

Moto:[„acum, dacă (nu) ştii ce te aşteaptă,/ rămâi la vorbă, (nu) fugi la faptă!” - anonim folk]Îmi spune că-i gata să pleceacolo, de tot, fără teamă,şi plânge în hohote chioare,şi râde, şi zice că-l cheamă! Şi umblă încolo şi-ncoace,şi pare stăpân peste lume,dar are sfială-n călcare,şi-n ochi - o tristeţe anume! Îi spun întrebare străvecheşi scurtă şi dreaptă şi clară:pricepe ce-nseamnă lăuntrulacestui scump/unic „afară”? Acolo-i răspunsu ...

!e naltă şi singură până la norde lungă şi zdravănă până la sudo scriu şi-o citesc şi-o învăţ şi o porto ştiu şi o strig şi o văd şi-o aud!!şi zice că poate fi sete la toţişi foame şi vis şi alint şi norocjeratec la cai şi lungime la roţidreptate la drum şi-ndemnare la foc!!e-un fel de mireasă a celui ce-a fostun fel de car mare suit în car micpotcoava şi hamul şi şaua la rostîn metru-acum şi în metru-antic!!şi cere nuntire la sud şi la nordşi cere nunt ...

!acum şi-aici, de parc-atunci şi-acolomă însoţesc pe drumul mic şi mare,o văd mereu-mereu făcându-şi cruceşi legănându-mi viaţa pe picioare, cântându-mi frumuseţi de adormire,de vis liniştitor, de-nvăţăturăcă poartă-n suflet, pentru toţi, iertare,şi grâu şi maci şi dor sub arătură! !şi o aud însufleţind o doinăpe deal, pe vale, zilnic, fără grabă,mereu sfinţind şi netezind pământulcel dătător de lapte şi de apă! !mai pot să zic...dar nu mai zic n ...

?o cunoşti pe margareta/ cea mai scumpă/delicată,cea pe care am scuipat-o,/ să nu fie deocheată? ?cea pe care-am ridicat-o/ până-n stare de regină,într-o poezie simplă,/ paradigmă, para/fină? ?cea pe care am iubit-o/ mândru, şi-n contumacie,şi cu-atâta naivitate,/ încât nici nu pot de/scrie? ?cea mortală ca suveica/ în război, străduitoare...şi pe care am surprins-o/ în flagrantul cel mai tare? !pot să-ţi zic, în paranteză, / ce s-a petrecut, adică:încurca iţe ...

(!) prietenul meu este gata/ să intre-n lumina cea mare,cu toată încrederea-n sine,/ cu-atâta şi-atâta candoare (!)(!) îl văd cum trimite spre zare/ privirea-i senină şi lungăde-aici pân-acolo... şi parcă/ surâde şi-aşteaptă poruncă (!)(!) şi dă dezlegare la câine,/ la cai şi la visuri să pleceoricum şi oricând şi oriunde/ e vreme şi caldă şi rece (!)(!) citeşte ce-au scris muritorii/ în cărţi şi caiete la şcoală,cu dor, cu păsare, cu grijă,/ cu lacrimi şi ...