Raportul euro/leu a avut săptămâna trecută o evoluție agitată, influențată probabil de intrările de capitaluri străine dar și de vânzările de euro la care au recurs Finanțele după ce C.E. a aprobat eliberarea primei tranșe din acordul PNRR, în valoare de 2,6 miliarde euro, decizie care va avea un impact pozitiv asupra procesului de consolidare fiscal-bugetară.
Moneda unică a început săptămâna cu o medie de 4,9139 lei, pentru ca la jumătatea ei să atingă minimul ultimelor aproape două luni de 4,8793 lei iar cotațiile din piața locală să scadă până la 4,864 lei. Vinerea trecută, cursul a sărit la 4,9128 lei iar tranzacțiile s-au realizat în culoarul 4,897 – 4,923 lei cu închiderea la 4,921 lei.
Unul dintre principalii factori care favorizează deprecierea leului este reprezentat de deficitul de cont curent mare, rezultat din deficitul comercial uriaș. Pe de altă parte inflația a permis guvernului, prin majorarea PIB-ului nominal şi a veniturilor, să ajusteze raportul deficit bugetar/PIB la 3,04% în primele nouă luni ale acestui an, de la 3,75% în perioada similară din 2021.
Membrii CFA România estimează o tendință de depreciere a leului în următoare luni. Conform sondajului realizat în septembrie, valoarea medie a anticipaţiilor privind parcursul cursului monedei naționale pentru orizontul de șase luni este de 5,0117 lei/euro, respectiv de 5,0797 lei/euro pentru orizontul de 12 luni
Decizia de joi a BCE de majorare a dobânzii nu a influențat dealerii bancari iar indicii ROBOR au avut o evoluție stabilă dar se mențin la maxime ale ultimilor aproape 13 ani. Piața locală așteaptă ședința de politică monetară a BNR din 8 noiembrie.
Vinerea trecută, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 8,21 la 8,20%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 8,31% iar indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a stagnat la 8,43%.
Euro a reușit timp de două zile să depășească pragul de 1 dolar. Vineri cotațiile au alunecat la 0,9927 – 0,9998 dolari iar piețele de peste Ocean s-au închis la 0,9965 dolari. În aceste condiții, cursul monedei americane s-a mișcat între 4,8676 și 5,0045 lei iar cel de la finele intervalului a fost stabilit la 4,9350 lei.
Investitorii nu au fost mulțumiți de consistența cu care BCE a majorat rata-cheie, cu 75 puncte bază la 2%, maxim al ultimilor 14 ani, ei mizând pe un pas de un procent, în condițiile în care inflația din zonă a ajuns la 10%. În schimb, piețele așteaptă din partea Rezervei Federale o a patra majorare consecutivă de 0,75% care ar ridica dobânda de referință la 3,75 – 4 %. Iar procesul ar putea continua până în martie viitor când rata ar urma să treacă de 5%.
Media monedei elvețiene a fluctuat între 4,9194 și 4,9941 lei, cea de vineri fiind stabilită la 4,9587 lei.
Declarațiile făcute de noul premier britanic Rishi Sunak au liniștit piețele financiare iar cursul lirei sterline a crescut de la 5,6220 la 5,6901 lei.
Metalul galben a fluctuat vineri între 1.640 și 1.665 dolari/uncie iar BNR a stabilit un preț al gramului de aur de 261,5781 lei față de 265,0073 lei, la începutul săptămânii trecute.
Bitcoin se apropia duminică dimineață de pragul de 21.000 dolari (20.642 – 20.935 dolari) iar ether fluctua între 1.592 și 1.639 dolari.
Analiza cuprinde perioada 24 – 28 octombrie
