Perioada de grație obținută de leu, după decizia de a anula primul tur al alegerilor prezidențiale, se pare că este pe terminate, în condițiile în care mediul politic a revenit la tergiversarea reformelor, solicitate de votul negativ dat de populație.
Inflația nu dă semne de calmare, evoluție anticipată în cadrul ultimei ședințe de politică monetară a Băncii Naţionale a României (BNR). Conform datelor prezentate de INS, rata anuală a inflaţiei a crescut în noiembrie comparativ cu perioada similară din 2023 la 5,1%, față de octombrie, când s-a situat la 4,7%. România rămâne astfel una dintre țările membre ale UE cu cea mai mare creștere a prețurilor.
Piața valutară a răspuns prin creșterea cursului euro de la 4,9684 lei, minimul ultimelor șase luni, la 4,9708 lei, în ziua în care s-a anunțat intrarea României și Bulgariei în acordul Schengen începând cu 1 ianuarie. Tranzacțiile au ridicat cotațiile monedei unice de la 4,967 la 4,971 lei.
Inflația nu a influențat indicii ROBOR
Creșterea inflației din noiembrie nu a influențat valoarea indicilor ROBOR, în condițiile în care lichiditatea din piață s-a reglat. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 5,91%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 5,97%, iar cel la 12 luni s-a menţinut la 6,01%.
Luna aceasta, Finanțele și-au propus să atragă din piața locală 5,6 miliarde de lei, față de 6,495 miliarde de lei în noiembrie.
Aproape jumătate din această sumă a fost împrumutată joi de Trezorerie, când pentru scadența aprilie 2035 s-au atras 562 milioane de lei, la un randament mediu anual de 7,19%, față de o valoare programată de 600 milioane de lei. Finanțele s-au mai împrumutat joia aceasta cu încă 1,72 miliarde de lei printr-o emisiune scadentă în noiembrie 2025, pentru care se va plăti o dobândă anuală de 6,49%.
Tensiunile din Franţa şi Germania creează îngrijorări
Piețele așteptau joia aceasta din partea BCE a patra reducere consecutivă a dobânzii de referinţă, fără a se anticipa care va fi dimensiunea unei astfel de măsuri, în contextul în care economia zonei euro încetineşte, iar tensiunile politice din Franţa şi Germania creează îngrijorări.
Euro fluctua între 1,0492 și 1,0531 dolari, valori apropiate de cele de miercuri, iar cursul monedei americane a scăzut marginal, de la 4,7338 la 4,7332 lei.
Decizia Băncii Elveției de a reduce rata de referință de la 1 la 0,5%, cea mai scăzută valoare din noiembrie 2022, a depreciat francul față de euro, iar cursul acestuia a scăzut de la 5,3533 la 5,3401 lei. În schimb, media lirei sterlină a atins un nou maxim istoric, de 6,0336 lei.
Prețul gramului de aur a urcat la 412,7388 lei, la trei lei de maximul istoric atins pee 22 noiembrie. Creșterea se datorează aprecierii metalului galben la 2.701,50 - 2.726,90 dolari/uncie.
În regiune, media monedei maghiare s-a întărit marginal, la 409,84 forinți/euro, iar a celei poloneze s-a depreciat la 4,2818 zloți/euro.
Bitcoin creștea la 100.224 - 101.909 dolari, iar ethereum la 3.800 - 3.979 dolari.
