Săptămâna trecută, volatilitatea din piața valutară a fost mai ridicată, pe fondul creșterii cererii din partea importatorilor, dar și pe fondul majorării deficitului de cont curent, care s-a apropiat de 30 miliarde de euro, în perioada octombrie 2024 - octombrie 2025.
Cotațiile euro au fluctuat între 5,089 și 5,098 lei, în încercarea de depășire a pragului de 5,10 lei. Însă fiecare creștere a fost însoțită rapid de o retragere, semn că piața este monitorizată cu atenție.
Cursul euro a crescut miercuri la 5,0923 lei, maxim al ultimelor circa două luni și jumătate, dar s-a retras vineri la 5,0896 lei, când tranzacțiile s-au realizat în culoarul 5,089 - 5,091 lei, cu închiderea pieței la 5,089 lei.
Sondajul CFA România realizat luna trecută anticipează pentru luna mai o valoare medie a cursului euro de 5,1410 lei, respectiv, de 5,2045 lei pentru noiembrie viitor.
Vineri, după luni de scădere a dobânzilor, acestea au crescut, semn că a apărut un deficit de lichiditate, creat de faptul că firmele achită salarii și prime, dar și taxe și impozite la buget.
Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a revenit, după scăderea de joi, de la 6,18 la 6,19%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 6,32 la 6,33%, iar cel la 12 luni, de la 6,53 la 6,54%.
Statul s-a împrumutat joi cu 600 milioane de lei, prin intermediul unei licitații cu scadența la sfârșitul lui iulie 2030, pentru care a acceptat o dobândă medie anuală de 6,73%. Volumul total al cererilor de cumpărare s-a ridicat la 1,526 miliarde de lei, ceea ce a permis Trezoreriei să atragă a doua zi alte 90 milioane de lei la un randament mediu identic.
După o creștere la aproape 1,18 dolari, euro s-a retras vineri la 1,1702 - 1,1750 dolari, iar media monedei americane a urcat la final de săptămână de la 4,3417 la 4,3449 lei.
Cursul francului elvețian a urcat vineri la 5,4650 lei, iar cel al lirei sterline la 5,8140 lei.
Prețurile aurului au crescut, influențate de deciziile de politică monetară ale marilor bănci centrale. Dacă BCE a menținut rata de referință la 2%, Banca Angliei a decis o reducere de un sfert de punct, la 3,75%, iar Banca Japoniei a ridicat dobânda cheie cu jumătate de punct, la 0,75%, nivel record al ultimelor trei decenii.
Vineri, prețul gramului de aur a crescut, de la 603,7606 lei la 604,5466 lei, față de 605,1491 lei, la începutul săptămânii. În piețele specializate, metalul galben a fluctuat în culoarul 4.309 - 4.357 dolari/uncie.
Analiștii anticipează pentru 2026 o creștere a aurului, cu un culoar de tranzacționare cuprins între 4.500 și 5.000 dolari, chiar depășirea pragului de 5.000 dolari, consecință a achizițiilor făcute de băncile centrale, scăderii încrederii în datoria suverană a unor state importante și instabilitatea geopolitică globală.
Un alt câștigător al lui 2025 este argintul, cu o creștere anuală de circa 130%, care a trecut miercuri de 66 dolari/uncie, cu o viitoare țintă la 70 dolari, urmare a rolului său dublu, de activ de refugiu și de metal industrial esențial.
Volumele de transfer spot al bitcoin și ethereum s-au redus în ultimele luni, în lipsa cumpărătorilor, după ieșirile mari și intrările modeste din și în fondurile ETF.
Bitcoin a scăzut joi sub pragul de suport de 85.000 dolari, la circa 84.500 dolari, și se tranzacționa la sfârșitul săptămânii în culoarul 87.870 - 89.000 dolari. După ce a coborât sub 2.800 dolari, ethereum a revenit apoi în jurul pragului de 3.000 dolari.
