Menținerea tendinței de depreciere a cursului euro, care s-a manifestat și marți, a condus miercuri la o scădere de la 5,0955 la 5,0937 lei, față de 5,0959 lei, în urmă cu o săptămână.
Deprecierea euro a venit pe fondul scăderii cotațiilor din piață până la 5,088 lei, în cursul dimineții, după care ele au urcat spre 5,095 lei.
La această evoluție a contribuit reducerea prețurilor la țiței cu circa 15%, de la aproape 120 dolari/baril, la începutul săptămânii, la circa 85 dolari/baril. Piața a fost influențată de faptul că marina americană a escortat un petrolier prin strâmtoarea Ormuz, prin care tranzitează circa 20% din comerțul mondial cu petrol. La rândul său, președintele Trump a sugerat luni că războiul din Orientul Mijlociu s-ar putea încheia „foarte curând".
Petrolul, inflaţia şi România
Pe plan intern, atrage atenția declarația făcută de Cosmin Marinescu, viceguvernatorul BNR, care a afirmat că „estimările noastre arată că o creștere permanentă cu 10% a prețului petrolului va avea un impact anual asupra inflației de circa +0,3 puncte procentuale, ceea ce ar impune regândirea estimărilor de inflație actuale."
Menținerea inflației în apropierea pragului de 10% a avut ca efect scăderea consistentă a consumului populației în ianuarie, care s-a reflectat prin intrarea economiei în recesiune tehnică (două trimestre consecutive de scădere a PIB). Românii au cumpărat mai puțin cu 25% față de decembrie 2025, respectiv cu 9% comparativ cu prima lună a anului trecut.
Spectrul inflației bântuie și segmentul monetar, unde dobânzile interbancare au revenit la valorile de acum două luni.
Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a coborât de la 5,88 la 5,86%, față de 5,76%, miercurea trecută. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 5,94%, comparativ cu 5,79%, la jumătatea săptămânii trecute, iar cel la 12 luni a stagnat la 6,00%, față de 5,92%.
Asalt la „refugiul" elveţian
Reducerea expunerilor pe moneda americană, considerată drept un activ fără riscuri („risk off"), a menținut euro peste pragul de 1,16 dolari. Moneda unică se mișca în culoarul 1,1590 - 1,1648 dolari, față de 1,1547 - 1,1647 dolari, în urmă cu o săptămână. În piața locală, cursul monedei americane a atins luni un vârf de 4,4111 lei, dar s-a retras miercurea aceasta la 4,3887 lei.
Creșterea prețurilor la materiile prime energetice, care afectează inflația la nivel mondial, a îndreptat atenția investitorilor către moneda elvețiană, considerată drept „refugiu". Aceasta s-a apreciat luni la 0,8980 franci/euro, iar cursul ei a atins un record istoric de 5,6621 lei, cel de miercuri fiind stabilit la 5,6377 lei.
Media lirei sterline a crescut de la 5,8584 lei, la jumătatea săptămânii trecute, la 5,9009 lei, miercurea aceasta, maxim al ultimei luni.
Prețul gramului de aur a crescut de la 728,6725 lei la 732,3520 lei, față de 730,1903 lei, în urmă cu o săptămână. Evoluția este consecința aprecierii monedei americane și a metalului galben la 5.185 - 5.224 dolari/uncie.
După aprecierile consistente de marți, când zlotul polonez s-a întărit față de euro cu circa 0,66%, iar forintul maghiar, cu 3,13%, au urmat corecții ale cursurilor. Media monedei poloneze s-a depreciat la 4,2740 zloți, iar a celei maghiare la 388,12 forinți.
