Marți se va desfășura ședința de politică monetară a Băncii Naţionale a României (BNR). Economiștii nu se așteaptă la o modificare a dobânzii-cheie, în condițiile în care România nu va fi ocolită de majorarea inflației și intrarea în recesiune a economiei mondiale, consecință a războiului din Golful Persic, care a tăiat peste 20% din aprovizionarea cu țiței și gaze la nivel mondial.
Leul a avut o evoluție ușor pozitivă, după ce, la sfârșitul săptămânii trecute, agenția S&P Global Ratings a confirmat notele României pentru creditul suveran pe termen lung şi scurt, în valută străină şi locală, la nivelul "BBB-/A-3", cu perspectiva negativă.
Tranzacțiile din piața locală se realizau în culoarul 5,096 - 5,98 lei, iar cursul monedei unice a scăzut de la 5,0978 la 5,0961 lei, față de 5,0989 lei, lunea trecută.
În așteptarea deciziei de politică monetară a BNR, dealerii bancari erau prudenți. Astfel, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,88%, cel la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,94%, iar cel la 12 luni a rămas la 6,00%.
Chiar dacă băncile și clienții acestora nu se mai înghesuie să cumpere titluri de stat românești, consecință a menținerii inflației în jurul pragului de 10%, Finanțele au reușit să se împrumute, după seceta din martie.
La prima licitație, Trezoreria a atras 498,1 milioane de lei cu scadența în septembrie 2026, peste valoarea programată de 400 milioane de lei, pentru care a acceptat o dobândă medie anuală de 6,13%. La a doua, Finanțele s-au împrumutat cu încă 375 milioane de lei, sumă scadentă în aprilie 2035, peste valoarea programată de 300 milioane de lei, pentru care va plăti o dobândă de 6,94%.
Multe piețe din Occident erau închise lunea aceasta, cu prilejul Sărbătorii Pascale, astfel că volatilitatea perechii euro/dolar era minimă.
Euro se tranzacționa între 1,1505 și 1,1569 dolari, valori apropiate de cele de vineri, chiar dacă BCE a menținut joi principala sa dobândă, cea la facilitatea pentru depozitele bancare, la 2% față de 3,50 - 3,75% în Statele Unite. În piața locală, cursul monedei americane a scăzut de la 4,4169 la 4,4092 lei, față de 4,4354 lei, la începutul săptămânii trecute.
BCE a estimat că majorarea preţurilor la energie va provoca o creștere a inflației la 3,1% în trimestrul al doilea din 2026, după care se va retrage în toamnă la 2,8%.
Analiștii anticipează o tendință de apreciere a dolarului, moneda prin care se tranzacționează materiile prime energetice, ce beneficiază de creșterea actuală a prețurilor și de faptul că SUA este unul dintre cei mai mari producători mondiali. Iar economia americană răspunde mai bine la șocurile actuale, rata șomajului din martie coborând de la 4,4% la 4,3%.
Cursul francului elvețian a scăzut de la 5,5318 la 5,5296 lei, față de 5,5483 lei, la începutul săptămânii trecute, iar cel al lirei sterline, de la 5,8451 la 5,8445 lei, comparativ cu 5,8719 lei, lunea trecută.
Creșterea metalului galben la 4.600 - 4.707 dolari/uncie a ridicat prețul gramului de aur de la 664,0863 la 666,3626 lei.
Ușoara depreciere a monedei americane, pe fondul revenirii apetitului pentru risc, a influențat pozitiv evoluția criptomonedelor. Bitcoin a urcat la 68.776 - 70.189 dolari, iar ethereum, la 2.108 - 2.170 dolari.
