Nu, bătrâne prieten al meu! Nu! Femeie mai frumoasă de atâta (şi decât ea) nu cred că se poate! Şi doar am fost şi am căutat peste tot...şi în această lume şi în lumea cealaltă! Şi nici că mi-a dat Raiul sau Iadul vro nădejde-ntr-acest sens şi într-acest vis şi într-această aşteptare/râvnire fără de capăt! E limpede ca apa şi ca descântecul păsărilor din fântâna cu gura în jos: această Superb(ol)ă-i unică, vindecătoare, salvatoare pentru mine şi pentru ti ...

Moto: ”când ești mort, nu știi că ești mort. e mai rău de cei din jur.   tot la fel și când ești prost. – (filozof deștept)    Treci prin lume drept simandicoasă/ şi te uiţi (de sus) la fiecare, dar, de fapt, eşti o marghioală seacă,/ sclifosită şi leorbăitoare!   Abia-ncapi în pielea-ţi sclipicioasă/ şi te mişti subtil, ca o statuie a ispitei cu arome false,/ preparate într-o ţeastă şuie!   Ai şi faci (de zor) farafastâcuri,/ vrei toată suflarea ...

Unii oameni – [aşa li se spune în mod convenţional, însă cine ştie ce-or fi fiind în realitatea încă nedefinită (sau definită, tot convenţional)] – exact nouăzeci şi nouă dintr-o sută, cred că există fericire! Cum se vede sigur, numai un om – [tot la fel i se spune şi lui, dar el nu crede nici dacă-l pici cu ceară, nici dacă-l pici cu leuca, nici dacă-l rogi frumos ori contondent, nici dacă încerci să-l convingi cu argumente materialiste sau idealiste, nici dacă- ...

”Cum nu vii tu, Țepeș doamne, ca punând mâna pe ei,/ Să-i împarți în două cete: în smintiți și în mișei,/ Și în două temniți large cu de-a sila să-aduni,/ Să dai foc la pușcărie și la casa de nebuni” – (Mihai Eminescu – Scrisoarea a III-a) ne uităm la moartea poeziei/ şi parcă suntem nişte păreriale neputinţei, parcă suntem/ viitori înmormântaţi de ieri! suntem osândiţi la libertatea/ şi la nenorocul de a finişte mari şi mici marionete,/ cabotini d ...

Demult (cam pe vremea şi cam pe timpul când Şcoala era Şcoală, Părinţii erau Părinţi, Munca era Muncă, Respectul era Respect, Candoarea era Candoare, Aurul era Aur şi Tinicheaua era Tinichea...şi când nu se făcea nici o abatere de la toate acestea...şi când funcţiona ruşinea şi stâlpul mârşăviei...şi când nimeni nu călca pe zăbranicul omului sărac, dar nici în bătătura omului înstărit) în celebra şi în mica haltă Docăneasa (astăzi, o ruină a devenirii capi ...

(!) eu numai în felul acesta/ mai pot auzi ce se vedede când se învârte pământul/ lunatec de foame şi seteeu numai în felul acesta/ învăţ să privesc ce s-audede când mi s-a dat să fiu robul/ cuvintelor coapte şi crudeun alt fel de-a fi nu mă prinde/ încearcă oricine oricareizbânzile lor nu mă-mbie/ fiindcă-s nimic în mişcarede când am primit dezlegare/ în pururi la felul acestacelestul mă ţine de foame/ de sete mă ţine celestace scumpă-i această-nvârteală/ şi sc ...

Doamna ieşeancă Maria Măcăleandru locuieşte în Galaţi, pe strada lui Mihai Eminescu. Are vro douăzeci de ani de când s-a mutat definitiv în partea de Sud a Moldovei de Nord. S-a mutat singură... fiindcă n-are pe nimeni! Soţul său a murit de inimă rea când a văzut cu câtă cruzime şi îngâmfare „patriotică” a fost asasinat cuplul Elena şi Nicolae Ceauşescu, iar copiii, Ioana şi Ion, au plecat în ţări mai străine decât România, să scape de batjocura aşa-zişilor ...

Deseară te-aştept în ogradă,/ pe prispa din pleavă şi clisă,te-aştept cu dulceaţă amară,/ te-aştept cu psaltirea deschisă! Am numai o vorbă - o vorbă/ adâncă şi naltă şi dreaptăşi scurtă şi clară şi simplă/ şi (s)pusă taman lângă faptă! Hai, intră-n ogradă... că-i sară/ cu greieri şi lună, cu toatătăcerea de-atuncea... nu-ţi pare/ că nu s-a-ntâmplat niciodată? Nu-ţi pare că totu-i ca-n carte?/ nu-ţi pare că vorba e goală?că timpul şi spaţiul ...

Da... nu există scăpare dintr-această fiertură de plante stupefiante, parcă toate plantele adunate de pe stradela cu acelaşi nume şi a/mestecate în Ritual! Magia pusă la cale şi declanşată de Bizara Clementina începe să clarifice, să lumineze, să dumirească! La fel de misterioase efecte sonore şi vizuale se amplifică şi se multiplică într-un ritm halucinant! Şi, peste toate ceste realităţi fantastice, vocea parcă de ventriloc a frumoasei sirene, gazda mea năucitoare, ...

Îmi stă fireşte în bocancii mei,în pielea mea şi-n locul meu de bază,nu zic nici aoleu, nici alelei,sunt pur şi simplu anonim de vază!Merg pe alături mult... chiar înconjurdesfăşurarea zilei, gunoioasă,pipăi adâncul nopţii pe conturşi luna pe tăcere şi pe rază!Nu am nimica-n plus... dar mă ferescdin pricina chezaşilor la greaţă,trec pe sub zebră... şi regret şi ştiucă nesimţirea nu se mai dezvaţă!Ce măscărie-n toi şi-n valvârtejîmi scurmă drumul zilnic şi ...