A doua zi de Paște la birou este și nu este o zi de sărbătoare. Jumătate dintre noi ne străduim, cu gândul încă la familiile strânse acasă în jurul mesei, să punem laolaltă știrile puține ale unei minivacanțe care, pentru unii, se va prelungi și în zilele următoare. Veștile vin peste noi, bune sau rele, iar prăpastia dintre cele două extreme este și mai mare decât de obicei. Sau o resimțim noi mai acut. Ilie Năstase tocmai s-a căsătorit cu a cincea aleasă a inimii sale, Ioana. O veste bună pentru cei doi, desigur. Mai puțin bună mi s-a părut atitudinea fostului tenisman, care a declarat, pe la începutul anului, că actuala soție este o doamnă față de celelalte cu care a fost. Despre actuala doamnă Năstase nu comentăm, că nu o cunoaștem încă, dar să spui așa ceva despre fostele soții, dintre care una este și mama copiilor tăi, nu prea este atitudine de domn. Cu atât mai mult cu cât tot tu le-ai ales. Dincolo de acest aspect, fiecare ar trebui să fie liber să-și împlinească viața cu cine vrea, atât timp cât este o persoană adultă și consimte. Comentatorii din mediul online par să nu fi auzit însă de dreptul universal la căutarea fericirii. Replicile lor în legătură cu fericitul eveniment nici măcar nu pot fi reproduse. La extrema cealaltă, a veștilor rele, se află cea despre creatorul de modă Răzvan Ciobanu, care și-a pierdut viața într-un accident rutier. Reacțiile de toate felurile nu au întârziat nici aici să apară în mediul online, de la cele absolut firești, de părere de rău la dispariția prematură a unui om, până la cele mai abjecte considerații și invective legate ba de viața sa privată, ba de puterea și prețul mașinii pe care o conducea, ba de calitatea creațiilor sale. Ca și când toate acestea ar mai fi contat, cumva, în fața morții. E ușor de văzut, în asemenea cazuri, fie că veștile sunt bune sau rele, cât de dezechilibrat reacționează românii. De parcă o cale de mijloc, un bun simț al măsurii în tot și în toate, nu ar mai fi posibile. Înaintea Învierii Domnului sau chiar în a doua zi de Paște, când ar trebui să ne preocupe curățenia spirituală și cum să fim, noi, cât mai buni, nu reușim să găsim în noi rezerva necesară de toleranță pentru a fi umani. Și când te gândești că abia a început, oficial, cel puțin, campania electorală...
Dezechilibre românești Scris de Anca Spânu
