Prezent ieri la Forumul Mării Negre, secretarul de stat Raed Arafat a afirmat că pandemia de coronavirus ne-a prins total nepregătiți. Acest lucru care s-a putut vedea cu ochiul liber în aproape toate țările, cu câteva mici excepții, de regulă prin Asia de sud-est. ”Din păcate, încă de la începutul acestei pandemii, au fost ignorate avertismentele. Mai avem de făcut foarte multe în privința a ceea ce înseamnă pandemia. Au crescut avertismentele că exista posibilitatea să apară cândva o pandemie similară cu cea din 1918. A fost ceva, similar unei pandemii, și în 2009, dar acum e mai grav decât ce s-a întâmplat atunci. Avertismentele date, inclusiv la nivel de NATO, au rămas fără implementare”, a spus Arafat.
Toată lumea a fost luată prin surprindere de pandemie. În România însă, treaba asta nu miră pe nimeni, fiindcă noi suntem mereu prinși nepregătiți. Pe noi ne ia prin surprindere căldura când vine vara, ne surprind frigul și ninsorile când se face iarnă și ne mirăm că avem diguri proaste sau insuficiente atunci când vin ploile și se revarsă apele. Începerea școlii ne ia mereu pe nepregătite; niciodată nu avem manuale pentru toți copiii, mereu avem școli în care curățenia de vară nu se termină la timp. Întotdeauna mai este câte o licitație care nu s-a finalizat, de regulă pentru lucruri esențiale, și tot așa. Iar pandemia a fost cireașa de pe tort, o cireașă însă extrem de amară. Ne-a prins fără medicamente pe stoc, fără personal medical suficient, fără circuite medicale separate pentru urgențe epidemiologice, cu unități ATI incomplet echipate, fără ventilatoare, fără măști, fără nimic.
Din aprilie tot vorbim despre cum vom face la toamnă, atunci când va începe noul an școlar. Toamna a venit, iată, și noi încă mai avem lucruri de rezolvat. Nu ne-am lămurit încă dacă plexiglasul e bun și cât trebuie să fie de înalt pentru a-i proteja pe cei mici la orele de curs, heirup-ul cu tabletele pentru elevi s-a poticnit în, ați ghicit, o licitație, am impus formulare pe propria răspundere semnate de părinți și apoi le-am scos, am spus că dăm măști suficiente la toți copiii, câte una pentru fiecare oră de curs, și apoi am ”nuanțat” că dăm numai câte una pe zi. La modul cel mai realist, deschidem școlile pentru că e mai rău să le ținem închise și ținem pumnii strânși, sperând că n-o să fie dracul chiar atât de negru.
Toate ne iau pe nepregătite, iar asta se întâmplă de decenii, nu numai în ultimii patru ani. Oare de asta ne-a dat Dumnezeu ”mintea românului cea de pe urmă”, să ne dăm seama la urmă că puteam face bine tot ce am făcut prost?
