În weekendul care tocmai s-a încheiat, teatrele Galaţiului şi-au redeschis porţile. În condiţiile impuse de pandemie, cu doar 30 la sută dintre locuri scoase la vânzare, cu măşti de protecţie, dezinfectanţi, măsurat temperatura şi tot ce presupune situaţia sanitară în care ne aflăm. În ciuda restricţiilor, bucuria de a reveni la teatru a fost imensă, atât pentru spectatori, cât şi pentru actori.
Eu am ales să văd MaMe, sâmbătă, la Teatrul Dramatic "Fani Tardini". Am fost foarte încântată când am aflat că vor fi două reprezentaţii, în urma cererii mari de bilete, fiindcă nu aş fi reuşit să ajung la spectacol duminică, zi de lucru pentru mine. Aşa, sâmbăta fiind liberă, am fost printre primii spectatori gălăţeni care s-au bucurat, după foarte mult timp, de normalitatea unei seri la teatru. O semi-normalitate, din cauza restricţiilor, dar, cu toate acestea, o gură de oxigen pentru suflet, una pe care eu o aşteptam de aproape un an. Indiferent cât de benefice ar fi variantele de divertisment online - nu mă înţelegeţi greşit, chiar au fost, pentru mulţi dintre noi, singura scăpare în acest an pandemic - nimic nu poate înlocui schimbul de energie, de emoţie, de pasiune care se face între public şi persoana de pe scenă, fie că este actor, interpret, instrumentist, în fine, creator de conţinut artistic. Şi dacă pentru noi, spectatorii, a fost greu, imaginaţi-vă cam cum a fost pentru artişti. Să nu poţi să îţi faci meseria - care de fapt, dacă te respecţi ca artist, nu este o meserie, ci modul tău de viaţă - este foarte greu de suportat. Pe lângă anxietatea cauzată de ameninţarea bolii, pe care cu toţii o trăim, la intensităţi mai mici sau mai mari, imposibilitatea de a fi cine eşti creează în suflet o gaură neagră care absoarbe toată energia creatoare, toată magia aceea care ne face să râdem şi să plângem o dată cu artiştii.
Toţi avem nevoie de contact uman, de un schimb de vorbe, de zâmbete, de idei şi gânduri. Chiar şi simplul salut adresat persoanelor pe care le recunoşti în foaierul teatrului te încălzeşte pe dinăuntru. Cum spunea sâmbătă seara şi directorul Teatrului Dramatic, actorul Florin Toma, este minunat să vezi din nou oameni cunoscuţi, publicul tău revenit acasă, de parcă am fi în familie. Nu ştim cât va dura şi această semi-normalitate, aşa că, atât cât se poate, mergeţi la teatru!
