"Mama lu’…", "fiul…", "nevasta lu’…", "finul…", "cumătrul…" cui trebuie ajunge să ocupe o funcţie remunerată din bani publici. Desigur, pe bază de competenţă. Competenţă de partid. Pentru că în partidele politice e ca în viaţă. Plin de neamuri directe sau prin alianţă.
De la ce m-am luat? De fiecare dată când se schimbă majoritatea în Consiliul Local, asist la schimbarea consiliilor de administraţie (CA) ale societăţilor de interes local. Ehei, au fost vremuri când chiar consilierii locali erau membri în aceste consilii de administraţie, dar a venit legea şi-a zis că nu-i frumos. Pardon, nu e compatibil! În fond, există o pepinieră de cadre de partid potrivite să ocupe aceste funcţii. Şi, e fapt dovedit, un fost preşedinte de CA poate să ajungă lesne consilier local şi reprezentant al municipalităţii în respectiva societate. Care, se pare, nu poate funcţiona fără dânsul. Care nu numai că e competent, dar are şi calitatea de fin al cui trebuie...
De data asta, schimbarea la cârma societăţilor de interes local s-a făcut fără tam-tam. PSD a dat, PSD a luat. Dar au fost vremuri în care noile consilii de administraţie se negociau ca la piaţă. Când se lăsa cu scandal şi vaiete din partea celor nevoiţi să plece acasă. Se revolta… "competenţa" din ei. Fireşte, dacă n-ar fi fost susţinerea partidului potrivit, ajuns vremelnic la putere, competenţa asta preţioasă ar fi rămas o enigmă, ori s-ar fi ofilit prin posturi private, nu "de stat".
Am recunoscut printre noii administratori provizorii foşti membri ai CA-urilor mutaţi de la o societate la alta ca pe tabla de şah sau repuşi în funcţiile din care tocmai demisionaseră. Am mai identificat un fiu de fostă deputată, o mamă de director, o nevastă de fost consilier, un soţ de fostă candidată. Şi asta-i doar spuma de deasupra.
Desigur, nu e valabil doar pentru PSD. Un anume fin cu veleităţi de şef de mediu tinde să devină mai cunoscut decât liderul politic care l-a propulsat. Aşa-i când îţi ţine naşul lumânarea…
Revenind la CA-uri, singurul fapt pozitiv este că măcar de data asta sunt cu 30 la sută mai puţini membri. Măcar facem o economie.
În rest, îmi vine în minte bancul acela care explică de ce amploaiaţii din instituţii publice nu pot avea relaţii extraconjugale la muncă. Pentru că există risc mare de incest... Noroc că există partide de neamuri şi cumetri(e).
