Știam deja că Galațiului îi lipsesc spațiile comunitare, acele locuri unde se pot aduna, în siguranță, mai ales în condițiile sanitare actuale, grupuri mai mari de persoane. Nu avem piețe publice grandioase, nu avem nici măcar stadioane publice unde să putem fi în siguranță, singurele noastre spații de promenadă amenajate sunt Faleza și Grădina Publică, ambele improprii pentru evenimente cu participare largă, chiar și atunci când vremea e frumoasă. Știm cu toții cum au arătat cozile la Street Food Festival și cam cum arată Faleza Inferioară în zilele de weekend.
1 Iunie 2021 a dovedit, dacă mai era nevoie, că singurul loc acoperit unde se pot duce părinții cu copii este mall-ul. A fost atât de aglomerat marți acolo, că practic nu se putea circula pe Coșbuc din cauza cozilor de mașini care așteptau să intre în parcare, pe măsură ce se elibera vreun loc. Evident, nu este vina părinţilor, care au primit liber de la Guvern să se distreze cu copiii de ziua acestora, că vremea nu le-a permis distracţii mai la îndemână şi, probabil, şi mai ieftine, precum plimbarea pe Faleză sau în Grădina Publică, garnisită cu baloane colorate şi o îngheţată sau o vată pe băţ. Nu este vina părinţilor că, în afara sălilor de joacă, private şi, evident, nu foarte generoase ca spaţiu, Galaţiul nu le oferă nimic în materie de divertisment pentru copii. S-ar fi putut face şi la noi, în perioada cât patinoarul artificial nu are gheaţă, o suprafaţă pe care să se poată patina cu role, de exemplu. S-ar fi putut găsi soluţii pentru organizarea unui eveniment de 1 Iunie, dacă se dorea, la oricare dintre teatre, toate aflate sub umbrela Primăriei. S-ar fi putut închiria Casa de Cultură a Sindicatelor, dacă tot Sala Sporturilor şi Siderurgistul sunt centre de vaccinare. Faptul că nimeni nu a gândit un eveniment pentru copii, fie el şi în condiţiile restricţiilor impuse de pandemie, dă măsura interesului pe care autorităţile oraşului şi judeţului îl au pentru copiii lor şi ai gălăţenilor. Personal, nu am copii şi de 1 Iunie am lucrat, dar m-aş fi bucurat să ştiu că au avut cei mici şi părinţii lor motive de bucurie, nu nervi provocaţi de blocajele în trafic, parcări pline şi cozi interminabile la cinema şi degete de pui. Amintirile mele de 1 Iunie sunt toate luminoase, cu concursuri de desene pe asfalt dacă era vreme bună şi zile petrecute la Librăria Centrală, la vânătoare de cărţi noi, şi la Cofetăriile "Corso" sau "Macul Roşu", pe Domnească, atunci când ploua. Sunt curioasă cum vor arăta amintirile copiilor de acum, peste 35-40 de ani.
