Să facem un mic exercițiu de imaginație și să ne gândim ce s-ar fi întâmplat dacă Austria nu ne-ar fi blocat intrarea în Schengen.
Probabil că s-ar fi făcut cozi la televiziuni, la radiouri, în ziare și pe site-uri, ar fi fost sute de declarații triumfaliste de la absolut oricine are cea mai mică tangență cu politicul. Toată lumea s-ar fi bătut cu pumnul în piept că, iată, politica românească a reușit un succes nemaivăzut și ne-a băgat în Schengen, unde o să curgă numai lapte și miere. Probabil că absolut oricine, atât de la coaliția de guvernare, cât și de la ceilalți, din opoziție, și-ar fi arogat un merit, oricât de mic, pe care l-ar fi avut, de-a lungul timpului, pentru acest succes.
Când colo, ce să vezi! Ne-a căzut cerul în cap după ce Austria ne-a spus „keine Schengen!” și întreaga Românie a luat foc, pe principiul „ba pe-a mamei lor!”. Reacțiile sunt, în cea mai mare parte, justificate, pentru simplul fapt că veto-ul austriecilor, venit total din senin, nu are niciun argument care să stea picioare, din câte se știe. Să ne retragem banii și să închidem conturile de la BCR și Raiffeisen, să nu mai alimentăm la OMV și Petrom, să nu mai cumpărăm Red Bull și Pfanner, să nu mai mergem în vacanțe în Austria! Probabil unii nu vor mai mânca nici șnițele și nici nu vor mai urmări Concertul de Anul Nou de la Viena. Poate că nu l-au urmărit nici până acum, dar de-acum înainte nu-l vor mai urmări în semn de protest.
Se vehiculează deja, printre guvernanți, ideea că vom spune și noi veto atunci când Austria va avea vreo solicitare în cadrul Parlamentului European. Apropo, și Olanda a votat împotrivă, pentru că eram la pachet cu bulgarii. Astfel, chiar dacă Austria nu s-ar fi opus, tot n-am fi intrat în Schengen. E bine să nu uităm nici asta.
Pesemne, de-abia acum a venit proba de foc a statului român, în care trebuie să demonstreze că este STAT, și nu cârpă de șters pe jos. Ne trebuie un răspuns diplomatic, politic, economic, pe măsura loviturii pe care am primit-o, dar care să fie un răspuns la nivelul mileniului trei, în care ne aflăm, și nu de genul „Doamna, Gigel nu ne-a primit în Schengen și o să-l batem!” Nici vorbă să hingherim firmele austriece din România, care sunt mii și care au, la rândul lor, mii de angajați români, dar ele trebuie să înțeleagă – oricum s-ar numi – că trebuie să joace după aceleași reguli economice ca absolut toată lumea în România. Nimeni nu trebuie să fie mai presus de lege.
Și încă ceva. Dacă am fi intrat în Schengen, toată lumea ar fi avut o contribuție. Dar n-am intrat! Și nimeni nu e vinovat pentru asta? Nimeni nu ar fi trebuit să ia în calcul și un astfel de scenariu? Înseamnă că președintele, diplomații și serviciile noastre sunt ca orice simplu cetățean care stă pe Facebook și care exclamă din când în când: „Pfui, ia uite ce-au mai făcut și ăștia!”.
