Iertare pentru îndrăzneală! Era să scriu: „Doamne, te cam întreci cu gluma!”, dar nu-i nimic de râs. Nu prea ne vine nici măcar să zâmbim. Și nu fiindcă suflă vânt nestăpânit și-i ger aspru, de ne-ar îngheța buzele în formă de rânjet; ci pentru că ne cam bagi în sperieți, Doamne, cu iarna asta.
Sincer, când au anunțat meteorologii Cod galben de ninsoare și viscol, de sâmbătă seară până duminică seară, jur că m-am speriat. Păi cum să dai IAR cu ninsoare și viscol 24 de ore, când noi n-am isprăvit nici cu zăpada din ianuarie?! N-o vezi cum zace mormane-mormane pe la colțuri de stradă, pe trotuare, prin refugii, în parcări și pe spații verzi? Că abia mai suflă bieții copaci, cu trunchiurile îngropate în otravă neagră - zăpadă amestecată cu sare și material antiderapant. Și-o să ne minunăm la primăvară că „Uite, săracii, oare de ce s-au uscat?”. Las' că le punem și o lopată de asfalt la rădăcină și ălora de supraviețuiesc și îi „rezolvăm”.
Lopată am zis?! „Hai afară la lopaatăăă...”, sau cum era cântecelul Annei din „Regatul de gheață”? Nu, era „hai afară la zăpaadăă!”, numai că, vezi tu, Doamne, omătul cu care ne-ai binecuvântat la primul Cod galben s-a făcut gheață. Nu-l mai spargi și muți din loc decât cu târnăcopul!
E adevărat, ai avut bunăvoință cu noi. Și, după ce ne-ai nins și viscolit zdravăn, ai lăsat zile-n șir vremea cât de cât moale, că poate-poate om aduna și noi zăpada. S-a mai și topit ea, dar ce să vezi: noaptea, șiroaiele de apă scurse din zăpadă înghețau. Și iac-așa se lăsa cu patinaj artistic pentru de dimineață. Acum, serios, când să adunăm zăpada înainte să se facă bloc de gheață, că mai avem câteva utilaje și-o mână de oameni nevolnici, care nu știu bine nici să le manevreze. Ne-am și ieșit din mână, că nu ne-ai mai dat zăpadă de câțiva ani... Ne-ai surprins, Doamne, dacă înțelegi aluzia.
E-adevărat, câmpurile aveau nevoie de omăt, că-i uscat pământul ca iasca. Dar puteai și mata să te organizezi oleacă. Să ningi acolo unde chiar e mare-mare nevoie. Adică prin agricultură, nu în trafic! Că rămânem, naibii, captivi în nămeți până vin lucrătorii ISU să ne scoată de-acolo. Ia-ți și mata o dronă, un GPS, o hartă și orientează-te un pic în teren, cum ar zice autoritățile noastre.
Știu, Doamne, Codul galben din weekend a fost mai mult alarmă falsă, cel puțin la Galați. Nu cobesc, dar știu și eu că oricând și oriunde e loc de mai rău. Dar te rog, totuși, să nu te-întreci cu iarna. Și nici cu încălzirea globală, dacă se poate.
Hai, că nu mai e mult și poți să te-apuci de primăvară. Că unora tare ni s-a mai făcut dor...
