"Viteza" cu care se mişcă autorităţile române este deja proverbială, inclusiv când este vorba despre urgenţe de interes naţional. Ocupaţi permanent cu creşterea nivelului de trai (al lor, nu al poporului!), politicienii noştri tergiversează până la limita absurdului orice iniţiativă, indiferent de consecinţe, chiar dacă acestea se pot dovedi uneori catastrofale.
Reforma pensiilor speciale, spre exemplu, mereu promisă şi niciodată realizată, a devenit deja telenovelă în România, cu sezoane înşirate unul după altul în care nu se întâmplă nimic. Iar următorul episod este deja cuprins în strategia pe care guvernul a pregătit-o pentru perioada 2025-2031, semn că vor mai trece ani buni fără să se facă ceva concret.
O problemă mult mai acută o reprezintă însă "războiul dronelor". În momentul de faţă, România nu are o legislaţie care să-i permită să doboare dronele străine care survolează ilegal teritoriul ţării, deşi ruşii ne tot fac "cadou" astfel de aparate de zbor de vreo doi ani încoace. Iar unele dintre acestea au căzut în România, din fericire fără consecinţe tragice până acum. Dar nu este deloc exclus să se întâmple şi accidente cu victime.
În momentul de faţă, un proiect de lege care stipulează posibilitatea de a doborî dronele ilegale a ajuns în consultare publică, după ce şeful Statului Major a făcut cunoscut, la începutul acestui an, faptul că armata nu poate ataca aparatele ruseşti ajunse accidental în spaţiul aerian al ţării. Până la intrarea în parlament a proiectului, prevăzută pentru ianuarie viitor, urmată de dezbateri, aprobare şi promulgare, sunt şanse ca noua noastră viitoare lege să devină caducă.
În schimb, pericolele la adresa securităţii naţionale se "mişcă" mult mai rapid. Un singur exemplu este elocvent. Compania germană Rheinmetall tocmai a finalizat o fabrică de blindate în Ucraina, care va produce primele maşini de luptă până la sfârşitul anului. În replică, ruşii au anunţat că noua fabrică este o ţintă pentru armata sa, aşa că este foarte posibil ca uzina germană să fie atacată cu rachete cu rază lungă de acţiune "Kinjal" ("Pumnal").
Problema este că noua fabrică este amplasată la doar 5-6 kilometri de graniţa României, aşa că nu este exclus ca în lunile următoare să avem parte nu numai de drone rătăcite, ci şi de rachete hipersonice. Iar dacă drone putem doborî, dar n-avem legislaţie, în cazul rachetelor de ultimă generaţie n-avem nici armamentul necesar. Şi cum rachetele ruseşti nu au deloc precizia cu care se laudă Kremlinul, nu-i văd deloc bine pe locuitorii din Satu Mare, în cazul, din fericire destul de puţin probabil, în care Putin va risca să atace fabrica germană.
