O guvernare haotică cum a fost cea din ultimii ani, centrată pe pomeni electorale și pe cheltuieli fără număr dintr-un buget care avea, totuși, niște limite, este urmată de o ordonanță a austerității la fel de haotică.
Ordonanța de urgență din decembrie anul trecut (156/2024 - pe numele ei juridic și "trenulețul" - pe numele de scenă) o fi scrisă frumos și corect gramatical, cu toate virgulele la locul lor, cu alineate, cu trimiteri la alte articole, legi și ordonanțe, dar marea ei problemă este conținutul. Adică, acest OUG a fost scris de parcă numai Guvernul României ar fi pe lumea asta. Statul sunt eu, și-o fi zis Executivul și, în consecință, ordonanța de urgență este numai despre el: cum dă Guvernul oameni afară, cum îngheață Guvernul salarii și taie sporuri prevăzute prin alte legi, cum face Guvernul toate eforturile ca să ne scoată din gaura bugetară în care tot el ne-a băgat, că știe el mai bine ce este de făcut și că noi, nerecunoscători, protestăm fără motiv. Dar motive de nemulțumire sunt, oho, și încă destule!
Este ca și cum, proaspăt ieșit de pe băncile școlii de șoferi, cu permisul de conducere nou-nouț în buzunar, descoperi cu oroare că pe străzi mai sunt și alți participanți la trafic, care au și ei drepturile lor. Au dreptul să circule fără să dai tu peste ei, au dreptul să traverseze în siguranță, mai ales atunci când au verde la semafor, au dreptul să intre într-o intersecție când au prioritate fără să iasă de acolo pe targa ambulanței. Practic, au aceleași drepturi ca tine.
Or, atunci când Guvernul României a emis, între Crăciun și Revelion, ordonanța "trenuleț", se pare că a uitat de ceilalți participanți la... trafic. A uitat că salariații au și drepturi, nu numai obligații. A uitat că există legi și acte normative în vigoare, multe dintre ele prevăzute în acord cu legislația europeană, peste care "trenulețul" a trecut fără să-i pese absolut deloc.
Blocul Național Sindical a făcut o analiză a tuturor normelor constituționale, principiilor și drepturilor colective pe care ordonanța "trenuleț" le încalcă. Sunt nouă capitole mari, pornind de la, de exemplu, călcarea în picioare a principiilor dialogului social și blocarea negocierilor viitoare, încălcarea dreptului fundamental la condiții echitabile de muncă prin neplata zilelor lucrate suplimentar, încălcarea de către stat a unor drepturi salariale câștigate și negociate prin contracte colective de muncă, și ajungând până la concedieri colective fără oferirea unor garanții suficiente privind respectarea drepturilor salariaților afectați. Practic, în domeniul bugetar, statul este angajator și devine și judecător, modificând unilateral raporturi juridice stabilite prin acorduri bilaterale.
BNS s-a adresat Avocatului Poporului, solicitând sesizarea Curții Constituționale privind neconstituționalitatea ordonanței "trenuleț" în ansamblul său. Așteptăm continuarea, nu pe Netflix, ci în viața reală.
