!beladonă şi mireasă/ tuturor şi nimănuide la toamnă până-n toamnă/ cer azil cuvântului!!dinspre pace înspre pace/ umbra glonţului se plimbăam şi nai şi am şi fluier/ şi-s moldo-român de limbă! !ţi se spune mătrăgună/ dai de inimă şi sângete mai cere câte-un rege/ vreo regină te mai plânge!!apa se îndoaie-n patru/ între noi rămâne vorbaţi se uscă rădăcina/ mie-mi tremură moldova! !scoate-ţi doliul beladonă/ a-nviat poetul iarcâte-o sapă te mai sapă/ u ...

Uite, pun plicul între mine şi orizont...şi mă uit în zare! şi, uite, zăresc ceva, ca un abur, în plic! ceva scris! sau ceva ca un scris! nu înţeleg ce scrie acolo! nu pot descifra, mai ales că mi-am pierdut dioptriile prin râpa cea unică şi mare...şi prin cârciumile cele multe şi mici!...dar am emoţii! însă, destul de ciudat, pe hârtia plicului nu văd nici o amprentă, nici o urmă de ea! şi, din câte aud de la alţii şi din câte văd în cărţi, această doamnă nu s ...

Dacă nu-mi spui, nu mă gândesc să te oblignici să mă ierţi cu lumânare şi covrig,nici să te rog nu îndrăznesc/ din paradisul pământescsă-mi dai otravă sau nectar...nimic...nimic!Şi, dacă spui, nu mă gândesc să nu audcât alb durează-n miază/nord şi miază/sud,câte iubiri, câte candori/ se pierd cu zile printre moride vânt, de gheaţă, de tot ce-i (ne)cunoscut!Dacă se-ntâmplă chiar aşa, din când în când,să-(ţi) cadă cerul amăgirii pe pământ,te rog să vrei ...

N-o cunosc. Nu cred că o cunosc. Este posibil s-o fi văzut (pe) undeva, vreodată, dar să nu-mi fi dat seama că-i ea, tocmai ea, doamna Lui. Este posibil. Cum să nu fie posibil? Mai ales că eu, vagabond şi derbedeu, umblu peste tot, şi n-are cum să nu fi fost şi ea, măcar o dată, acolo. Cum să nu umble prin pădure? Cum să nu umble prin râpi, după pupeze calde ori pupeze reci, după pui de şopârlă ori pui de bogdaproste? Cum să nu cotrobăiască prin bibliotecă, după eroi r ...

!chiar încă-i dreaptă singura păreredisimulată oblic în de-ajunspentru nimic şi tot în laolaltăşi-n hăt străfundul sinelui ascuns!!doar ea-i în orice loc monovalentăşi limpede-ntr-un timp zerovalentîmprăştiat în gol şi plin zadarnicn-acelaşi mod continuu prezent!!ceastă părere poate fi MARIAnumai MARIA unde când şi cumse-ntâmplă iar şi iar destăinuireaunui abstract într-un concret antum!!o singură părere înclinatăîn universul perpendicularmai poate spune ce (nu ...

Vine şi trăieşte din/în stirpea rară a marilor cititori de Poezie! Nu-i altceva decât un admirator incurabil al Inefabilului! Şi nu-i altcineva decât Maria din Centrul părţii de nord a Moldovei de sud! Maria din pădurea cu salcâmi! Salcâmii aceia rari şi înalţi tocmai până la Cer, chiar până dincolo de Cer, pot spune! Şi cu flori negre! Negre cum numai irisurile Luminii din „Izvorul nopţii” lui Lucian Blaga pot fi!... Ieri, exact la limita dintre „a fi” şi „a nu ...

ai cheltuit cu mine o avere - era să-ţi dai şi viaţa pentru mine, dar te-ai oprit (la timp) când ai văzut ce fel de oarecare/oarecine îmi stă-n putinţă şi îţi stă în cale şi-şi etalează inima de piatră pe foc şi pe văzduh şi pe pământ - nici câinii n-o mănâncă şi n-o latră!!! ai cheltuit cu mine o avere - era să-ţi dai şi moartea pentru mine, dar te-ai oprit (la timp) când ai văzut că nu am lăcrămare şi ruşine, că sunt imun la otrăviri cu cele mai fine ...

Ea este! Pentru că numai ea ştie atât de bine să se ascundă în spatele cuvintelor şi să-mi citească toate cuvintele în spatele cărora mă ascund! Dar nu numai că citeşte, ci mă şi găseşte exact acolo (unde), exact acolo (de unde), exact acolo (până unde)... şi exact atunci (până când)! Şi nu cumva să credeţi că-i doamna aceasta! Nu-i! E doamna cealaltă! E doamna care-mi face duminici în fiecare zi, e doamna care poartă greieri în păr, e doamna cu muşcate la ferea ...

la crâşma aceasta cu literă mică,la crâşma aceasta cu literă mare:beţivi de elită, beţivi de duzină -şi-un straşnic beţiv şi naiv în formarela crâşma aceasta oricine începesă-şi numere timpul rămas până undeporneşte uitarea-nainte şi-n urmă,cu verzi şi uscate, cu mari şi măruntela crâşma aceasta o doamnă mai vindemotive de dus şi de-adus la domnie,motive de-ntors liniştirea în ceasurişi-n scrise/sortite şi ţie şi miela crâşma aceasta un domn se aşează� ...

În fiecare zi, după Vecernia de la biserica Sfântul Mare Mucenic Gheorghe şi după ce credincioşii se risipesc în laicul dătător de fericire, dar şi de amăgire şi uitare, doamna Maria Resemnare merge la cimitirul Sfântul Lazăr, plăteşte un mic „onorariu” portarului fiindcă, altfel, n-are voie să intre în marele Dormitor Universal! Apoi, ca o fantomă neagră, se pierde printre alei, printre morminte şi printre foşnete şi murmure sepulcrale! Este foarte greu de urmărit, ...