De aproape o săptămână, nemulţumirile, temerile şi acuzaţiile gălăţenilor cu privire la modernizarea Falezei şi la tăierile de arbori pe care le implică dau în clocot pe reţelele de socializare şi nu numai. Se organizează adunări şi se strâng semnături pentru revizuirea proiectului pus în operă pe Faleză. Pentru a răspunde întrebărilor şi îngrijorărilor reale ale cetăţenilor, autorităţile au binevoit să organizeze, miercuri, 5 august, o conferinţă de presă. Timp de aproape două ore şi jumătate, primarul municipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu, arhitecţii modernizării Falezei şi doi experţi de mediu au prezentat informaţii, au dat explicaţii şi au răspuns întrebărilor presei.
Informaţii şi explicaţii pe care ar fi trebuit – credem noi – să le prezinte în mod normal, la timpul cuvenit, nu la presiunea publică…
În opinia primarului Galaţiului, Ionuţ Pucheanu, modernizarea Falezei Dunării este „un proiect atât de aşteptat de gălăţeni şi definitoriu pentru oraşul nostru”, dar pe care „dezinformările publice şi jocurile politice” încearcă să-l ducă în derizoriu. Tocmai de aceea, edilul-şef a adus în faţa presei o bună parte din echipa de specialişti care a lucrat la proiectul revitalizării Falezei: arhitect Ionela Andreica, arhitect Ana Maria Matetovici, arhitect Adi Tudorancea, inginer-peisagist Cristiana Guiţă, de la firma ArhiDesk. Au fost, de asemenea, prezenţi ecolog Artur Cugut – expert atestat, nivel principal – şi dr. biolog Loreley-Dana Jianu – expert atestat, nivel principal – elaboratori ai raportului de impact asupra mediului, în baza căruia s-a emis acordul de mediu pentru modernizarea Falezei.
Cum s-a făcut consultarea publică
Unul dintre principalele reproşuri ale gălăţenilor vizează lipsa unei dezbateri publice cu privire la planurile pentru Faleza Dunării.
Primarul Ionuţ Pucheanu a spus că demersurile pentru proiectul de modernizare a Falezei au început în 2023, mergând în paralel cu Planul Urbanistic Zonal (PUZ), care reglementează ce se poate construi şi care sunt funcţiunile acceptate în acest areal.
Conform primarului, în perioada dezbaterii PUZ, doar opt persoane interesate au venit cu propuneri, de care s-a ţinut cont în realizarea documentaţiei.
„În septembrie 2023, a fost depus memoriul pentru obţinerea acordului de mediu necesar emiterii autorizaţiei de construire. Din septembrie 2023 şi până luna trecută, când am obţinut acordul de mediu, au fost aproximativ 900 de zile în care oricine era interesat ar fi putut face observaţii la proiectul nostru. În perioada consultării, a fost o singură intervenţie din partea unei asociaţii, de care s-a ţinut cont”.
Edilul-şef mai pune la socoteală şi cele 11 şedinţe de Consiliu Local în care au fost dezbătute şi votate proiecte cu privire la modernizarea Falezei.
Au fost întrebaţi 1.000 de gălăţeni…
Arhitecţii consideră că tot o consultare publică a fost şi sondajul pe care l-au făcut, întrebând 1.000 de gălăţeni ce vor pentru Faleza Dunării.
Iată ce au răspuns cetăţenii: consolidarea Falezei, curăţenie, recuperarea priveliştii către Dunăre, o Faleză verde şi îngrijită, piste pentru biciclete şi role, pistă pentru alergare, acces pietonal mai facil, amenajări pe toată lungimea Falezei, toalete publice, bănci şi foişoare, zone de picnic, locuri de joacă, echipamente pentru fitness şi sport în aer liber.
Ce amenajări se regăsesc în proiectul de modernizare
Deşi le-am mai prezentat în repetate rânduri, reamintim care sunt principalele lucrări din proiectul de revitalizare a Falezei: punerea în valoare a sculpturilor în metal – unele vor beneficia de mici piaţete; alee de promenadă, pistă de alergare; piste pentru biciclete; pistă pentru role, reabilitarea trotuarului adiacent bulevardului Marea Unire și realizarea unor puncte de belvedere; reconfigurarea gradenelor existente și realizarea, pe amplasamentul actual, a unui foișor mai mare pentru evenimente culturale; amplasarea unei fântâni arteziene cu jeturi verticale instalate în pardoseală în zona monumentului „Tatăl și Fiul”; alei pietonale; zonă pentru animale de companie, dotată cu echipamente specifice; locuri de joacă pentru copii; skate parc; consolidarea scărilor de la Elice; scări și rampe pe taluz și pasarelă metalică; lift panoramic; reabilitarea arhitecturală a clădirilor stației pentru pomparea apei; amenajarea a două toalete publice şi a cinci puncte de alimentaţie publică – trei mai mari, două mai mici – pe întreaga întindere a Falezei.
Limita amplasamentului pe care se intervine este la aproximativ 4-6 metri de la aleea principală actuală, spre fluviu. Pentru amenajarea malului (pereului), Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați are proiectul cu fonduri europene „Reducerea colmatării și eroziunii la danele operative ale Portului Comercial Galați”. Nu mai puţin important este faptul că zona dinspre apă va fi ridicată în cotă pentru a preveni eventuale inundaţii.
Pentru toate aceste amenajări, spațiul verde existent se va reduce cu aproape 20 la sută.
Poate nu vor fi chiar 900 de arbori eliminaţi
Una dintre cele mai importante informaţii lămuritoare furnizate de primarul municipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu, se referă la numărul de copaci care ar urma să fie tăiaţi în cadrul proiectului de modernizare a Falezei – 900, pe întreaga suprafaţă, Inferioară şi Superioară.
„Cifra pe care aţi văzut-o în autorizaţia de mediu este una estimativă şi maximală. Nu este un deziderat. Nu este o cifră pe care o urmărim! Din cei 900 de copaci, 200 sunt identificaţi ca bolnavi sau uscaţi. Alţi 70 sunt corcoduşi, 43 sunt duzi - specii care nu au ce căuta pe domeniul public -, la care se adaugă 120 de oţetari - specie invazivă pe care autorităţile au obligaţia impusă de forurile europene de a o eradica - şi 50 de plopi. Deci aproape 500 de copaci sunt ori bolnavi, ori fructiferi, ori oţetari, fără absolut nicio valoare, ba mai mult - specii invazive”, a declarat primarul.
Potrivit edilului-şef, plopii de pe mal, ajunşi la maturitate, sunt casanţi şi pot reprezenta un pericol în caz de furtună sau vânt puternic. În plus, „rădăcinile lor au creat breşe, eroziuni şi au dislocat pietre în apărarea malului, iar apa sapă în mal. Genul acesta de copaci nu are ce căuta înspre apă”, a punctat primarul.
Conform datelor prezentate, s-a făcut un inventar extins al arborilor şi au fost identificate 37 de specii pe traseele noilor construcţii şi amenajări propuse.
Iată care sunt cele mai numeroase: mojdrean – 181 de exemplare; cenuşer – 120; salcâm – 73; corcoduş – 70; plop cenuşiu – 50; dud – 43; arţar american – 35; salcie plângătoare – 31; tei argintiu – 31; paltin de câmp – 27.
Din numărul total al copacilor propuşi pentru eliminare, aproximativ 150 fac parte din specii considerate valoroase - teii, arţarii şi paltinii. Pentru aceştia, şi nu numai, se vor căuta soluţii: transplantare, încadrarea în alveole, devierea traseelor.
„Ar fi un deziderat să-i putem salva pe toţi. Cel mai probabil nu vom reuşi să îi salvăm pe toţi, dar acolo unde ne va permite proiectul, putem să-i ocolim sau evităm. Vom face tot ce ne stă în putinţă pentru a-i transplanta un metru – doi – trei, dacă situaţia o impune. Sau ar putea fi înglobaţi în proiect, prin crearea unor alveole. Aceasta va fi abordarea în vederea salvării acestor arbori”, a precizat Ionuţ Pucheanu.
De ce sunt marcaţi cu „X” roşu unii arbori
Marcarea cu câte un „X” roşu a unor copaci a stârnit emoţie şi îngrijorare publică. Autorităţile ne-au dat asigurări că „X”-ul nu este (încă) o condamnare şi că nu vor fi obligatoriu tăiaţi.
„Marcajele sunt orientative pentru viitoarele construcţii. Se trasează aleile şi se marchează arborii care au potenţial să fie eliminaţi. Le va fi analizată starea de sănătate, diametrul tulpinii şi al coroanei. După inventariere, vom decide care poate fi transplantat, care poate fi păstrat, pentru care putem devia puţin aleea sau o putem redimensiona. Pentru a putea fi transplantaţi, trebuie să aibă maximum 25 de centimetri diametru în trunchi. Pentru că nu sunt utilaje care să extragă copaci mai mari şi nici nu este fezabil, pentru că nu se vor prinde”, au explicat arhitecţii.
Marcajul copacilor maturi mai are un rol extrem de important în identificarea cuiburilor de lilieci - specii protejate de lege şi cu un rol ecologic deosebit de important. Acolo unde se impune se va face o relocare a coloniilor.
De asemenea, am primit asigurări că tăierile se vor executa în toamnă, în perioada de repaus vegetativ.
Ceea ce se întâmplă acum – tăieri de arbuşti şi curăţarea vegetaţiei – este o decapare a terenului pentru a putea fi trasate şi marcate viitoarele amenajări. „Fără acest trasaj, nu putem vedea ce se poate evita şi ce trebuie să mutăm. Numai aşa se ajunge la un număr exact de arbori afectaţi sau nu”, au explicat arhitecţii.
Intervenţii pentru următorii 50-80 de ani
„Vrem să estompăm acest mit al alunecării Falezei. În condiţii de exploatare normală, nu sunt probleme de instabilitate a taluzului. Realizarea punctelor de belvedere şi a liftului panoramic pe Faleza Superioară nu sunt intervenţii de natură normală, tocmai de aceea sunt necesari piloţi foraţi. Dar construcţiile de pe faleză nu vor afecta stabilitatea”, au dat asigurări arhitecţii.
Specialiştii au punctat că pe Faleză vor fi plantaţi 3.020 de arbori, cu înălţimi variabile. Puieţii vor avea circa 1,5 metri.
„Degeaba plantăm dacă reuşesc să supravieţuiască doar jumătate. Noi nu proiectăm pentru următorii 10 ani, ci pentru 50-80 de ani. Trebuie să revitalizăm partea verde. Arborii care acum au 60 de ani nu or să mai fie când vor ajunge la maturitate copiii care acum au 5-10 ani”, au spus arhitecţii.
Specialiştii şi primarul au mai subliniat un aspect important: în filmul de prezentare a Falezei modernizate nu au fost incluşi toţi copacii care vor fi integraţi în proiect, pentru că nu ar mai fi fost vizibile facilităţile şi noile amenajări.
A venit Garda!
Pentru cei îngrijoraţi cu privire la derularea lucrărilor, administraţia locală a promis că va prezenta periodic actualizări ale stadiului proiectului. Şi că execuţia este „monitorizată şi răsmonitorizată”! De pildă, ne-au spus că miercuri a venit Garda Forestieră, care numără arborii şi materialul lemnos extras de pe amplasament.
„Înţeleg îngrijorarea, dar nu trebuie să mergem cu «psihoza» dincolo de o limită. Îmi doresc să avem o Faleză pe care să vină oricine din lume să o admire”, a mai spus primarul. Convingerea lui este că proiectul Falezei a fost ţinta unui demers eminamente politic al celor din Opoziţie, care au fost convinşi că Primăria va rata finanţarea europeană pentru acest obiectiv. Şi pentru că municipalitatea a reuşit, parcurgând toţi paşii legali s-a ajuns la dezinformări publice şi la jocuri politice… Şi că Revitalizarea Falezei este cel mai important proiect al Galaţiului de la Revoluţie încoace.
Știrea inițială
După o săptămână de nemulţumiri, critici vehemente şi chiar revoltă online a gălăţenilor, autorităţile au binevoit să organizeze o conferinţă de presă şi să ofere explicaţii şi detalii cu privire la proiectul de modernizare a Falezei Dunării.
Informaţii şi explicaţii pe care ar fi trebuit – credem noi – să le prezinte în mod normal, nu la presiunea publică.
Una dintre cele mai importante informaţii lămuritoare furnizate de primarul municipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu, se referă la numărul de copaci care ar urma să fie tăiaţi în cadrul proiectului de modernizare a Falezei – 900.
„Cifra pe care aţi văzut-o în autorizaţia de mediu este una estimativă şi maximală. Nu este un deziderat. Nu este o cifră pe care o urmărim! Din cei 900 de copaci, 200 sunt identificaţi ca bolnavi sau uscaţi. Alţi 70 sunt corcoduşi, 43 sunt duzi - specii care nu au ce căuta pe domeniul public -, la care se adaugă 120 de oţetari - specie invazivă pe care autorităţile au obligaţia impusă de forurile europene de a o eradica - şi 50 de plopi. Deci aproape 500 de copaci sunt ori bolnavi, ori fructiferi, ori oţetari, fără absolut nicio valoare, ba mai mult - specii invazive”, a declarat primarul.
Am primit asigurări că nici măcar copacii marcaţi în prezent cu un „X” roşu nu vor fi obligatoriu tăiaţi. De asemenea, ni s-a spus că, deocamdată, nu s-au executat tăieri de arbori, ci se fac decopertări pentru măsurătorile necesare proiectului.
Vom reveni cu informaţii pe larg.
