Mohorâte sau însorite, friguroase ori calde, schimbătoare, capricioase, primele 9 zile ale lunii martie sunt considerate, în tradiţia populară românească, „zilele babelor”. În credinţa populară, cele nouă zile simbolizează lupta între bine şi rău, lupta între iarnă şi primăvară.
Conform specialiştilor, „babele” își au rădăcinile în mitologia românească și sunt strâns legate de legenda Babei Dochia, personificare a anului vechi. Zilele schimbătoare de la începutul lunii martie sunt puse de popor pe seama Dochiei, care şi-ar scutura, din când în când, cojoacele de ploaie sau omăt.
Potrivit unor tradiţii, „baba” este o zi aleasă la întâmplare o zi între 1 și 9 martie. Potrivit altora, ziua de naştere este cea care decide „baba”. Pentru zilele de naştere peste 10, cifrele se adună, iar rezultatul este „baba”.
Iarăşi tradiţiile se împart şi susţin că vremea din ziua babei îţi arată „firea” sau „norocul” pe întregul an.
Dacă e soare, se anunţă un an luminos, cu bucurii şi reuşite.
Dacă este înnorat, anul va aduce provocări și momente dificile.
Dacă plouă sau ninge, e semn de belșug și prosperitate.
Indiferent de vreme şi de vremuri, ţineţi seama că este doar un prilej de reflecție și speranță pentru anul în curs.
După zilele capricioase ale Babei Dochia, vor urma alte nouă zile mai blânde, numite zilele moşilor.
