Ieri, la slujba de îngropăciune a lui Nae Chirigiu, taman când se auzea fornăirea cu „du-l, doamne, în loc cu verdeaţă, unde nu-i nici durere, nici întristare şi nici suspin”, simt o atingere pe umărul drept, că pe umărul stâng se rezema Florica, nevasta mortului Nae, o scoabă/femeie cam de 36,5 kilograme cu tot cu pensie, o făptură costelivă ca o tarantulă supusă la regimuri (democrate!!!) draconice de slăbire şi pasteurizată pentru ca să reziste la variaţiile de pre ...

Trece şchiopătând pe lângă stână, lăcrămează, nu mai vrea nimic, nu mai are nici un pui alături - i-au murit de puşcă şi de frig! Toţi ai săi s-au dus într-altă lume, unde nu sunt oameni care n-au nici o milă... iară ea, sărmana, nu mai zice nici măcar hau! hau! Trece spre amurg... şi nu mai vede: are-un ochi bolnav şi unul spart... ce destin de fiară la cheremul unui trist şi crud şi lung hazard! Vine întunericul şi-o pierde-n nesfârşirea şi-n desimea lui, c ...

Te rog să continui, că tare frumos mai minţi! - zice Marghioala. Am să-ţi spun şi am să-ţi scriu un Psalm despre un Strigăt al Mamei! Uite-aşa! - zice Costică. „Am văzut o fată lungă de la mine pân-la ea,/ adormită pe cărarea dintre sete şi fântână.../ şi un fel de lemne crude (s)-au aprins (în timpul meu).../ flăcări care chiar şi astăzi mă scrumesc şi mă îngână!...// Era fata cea mai mare dintre fetele din sat.../ celelalte erau scurte, mici, brunete, fără ...

Se duce departe... hăt-hăt, după deal.../ să ducă la moară o traistă umplută cu boabe de grâu/... [să nu ni se pară că suntem săraci, că n-avem nici măcar/ o turtă pe plită, să credem şi noi c-am bătut la Înalt/ şi vrea să deschidă şi vrea să ne spună că suntem şi noi/ ai Lui întru veacuri, că suntem aleşii bătuţi de noroc/ pe-aceste meleaguri!] Şi stăm şi-aşteptăm şi gândim şi visăm/ cu ochii pe zare, o turtă venind înspre noi, rostogol,/ rotundă � ...

Şi cică să nu crezi că Stăpânul Cheilor are Centrul oriunde, este Unic... şi poate oricând să închidă ori să deschidă ce vrea! Şi cică să nu fii convins că trebuie acordată mai multă Atenţie cestui Stăpân! Şi cică să nu te consideri literalmente Sluga propriei tale Stele!... Sigur că da! Nu se poate Altfel! N-ai cum să te joci de-a Steaua! N-ai cum să păcăleşti Lumina! Şi nu găseşti în tot Infinitul nici un locşor infinitezimal, în care să te ascunzi ca un h ...

plec! hai şi tu cu mine! eu nu mai stau aice nici o secundă! gata! mă duc, orice s-ar zice! m-am săturat de locul acesta plumburiu, de ceastă vălmăşeală! mă duc să nu mai ştiu! plecăm pe întuneric, în zori, încet, spre zare, să nu ne vadă lumea rea şi clevetitoare! să vezi ce liniştire ne-aşteaptă, dacă vrei să mergem pân-acolo, printre salcâmi şi tei! ieri m-am uitat la tine şi-am dat în lăcrămare: abia mai stai, bătrâne, aici şi pe picioare! mi-i milă de pre ...

Ai auzit, Marghioalo? - zice Costică. Ai auzit, Costică? - zice Marghioala. Am auzit! - răspunde Marghioala. Am auzit! - răspunde Costică. Şi ce părere ai? - spune Marghioala. Şi ce părere ai? - spune Costică. Se lasă o tăcere devastatoare, mai mult decât sepulcrală! Se lasă o tristeţe mai abitir decât la înmormântarea unui privighetor! Noaptea devine apăsătoare! Nu se aude decât Lacrima din Icoana cu Maria şi Fiul lui Dumnezeu! Şi nu se aude decât Perfecţiunea Paingul ...

Am pus pe foc atâtea lemne de Vioară, fără să am vro Îndurare, vreun Regret... mereu-mereu l-aud pe nenea Stradivarius cum lăcrămează şi mă roagă, poate cred că am lăsat fără cântare tot Pământul, fără măcar un sacrosanct mi-re-la-sol... iar Viitorul va să umble printr-o Lume cu snobi... cu fiare... şi cu tot Trecutul gol! Aud şi-acum cum văpăierea de atuncea înfăşura-n cenuşă Tot, încet-încet: şi tril şi scâncet şi plânsoare-ntru nădejde,  horă şi sâ ...

Dinspre partea de nord a Moldovei de sud, ca un răspuns la ritualul întreţinut de cest văduv misterios şi de ceastă văduvă stranie, se aud şoapte din ce în ce mai dese şi din ce în ce mai stârnitoare de curiozitate! Ceastă Singurătate în Doi, ori ceastă Doime Singură, deschide fereastra să se dumirească! Şi iată ce şoapte se di/sting: „Singura şi sigura şansă de salvgardare a Planetei stă în obligativitatea respectării stricte a Decalogului şi în Legiferarea de U ...

nimic în plus, nimic în minus... chiar nimic nu se ascunde în secunda următoare, e-un fel de gol fără măsură, fără timp, e-un fel de tot certificat prin contra/stare! e-o aşteptare-ntr-un zadar surd, orb şi mut, fără păcat, fără vro lege ne/curată, fără trecut, fără prezent şi viitor... în care nimeni nu soseşte niciodată! e ca şi cum s-ar întreba fără răspuns, ori s-ar răspunde fără nici o întrebare... definitiv murit exact când e născut nedefinit, care s ...