Scriitorul francez Charles Perrault s-a născut pe 12 ianuarie 1628, la Paris, într-o familie burgheză, tatăl său fiind avocat în Parlament, ceea ce îi permitea să se bucure de o viață privilegiată.
A fost avocat de meserie. Și-a câștigat reputația literară prin 1660, cu versuri ușoare și poezii de dragoste, și și-a petrecut restul vieții promovând studierea literaturii și artei.
Charles Perrault a devenit celebru prin poveștile lui pentru copii: ”Cenușăreasa”, „Scufița Roșie”, ”Motanul încălțat”, „Barbă albastră”, ”Tom Degețel”, ”Frumoasa din pădurea adormită” ş.a.
A urmat școli foarte bune și a studiat dreptul înainte de a alege o carieră în serviciul guvernamental, iar când s-a înființat Mica Academie, în 1663, a fost numit secretar al instituției și a lucrat pentru Jean Baptiste Colbert, ministru de Finanțe al regelui Ludovic al XIV-lea.
În 1695, la vârsta de 67 de ani, Perrault și-a pierdut funcția de secretar al Academiei și a decis să se dedice copiilor. A fost perioada sa cea mai prolifică, în care a scris basmele atât de îndrăgite de copii.
Perrault nu a inventat poveștile, ci le-a cules din popor și le-a prelucrat, astfel încât ele să fie atractive publicului larg. Stilul său a ajuns definitoriu. El este unul din primii autori ai stilului modern de basm. Până la el, basmele se transmiteau pe cale orală de la o generație la alta, iar cărțile erau o raritate. Preocuparea lui Perrault era un concept atât de nou încât volumul său de basme a fost publicat cu un secol înainte ca studiul folclorului să devină domeniu de cercetare.
Perrault a scris poveștile mai mult ca să-şi desfete propriii copiii, necrezându-le demne de reputaţia unui academician cum era el, de aceea le-a publicat întâi sub pseudonimul Peraul d’Armancour, nebănuind că tocmai această operă o să-i supravieţuiască, când toate celelalte vor fi uitate demult.
Datorită poveştilor minunate pe care le-a scris, francezii, spre bucuria copiilor, i-au ridicat un bust în Grădinile Tuileries.
Charles Perrault a avut un rol de seamă în disputa literară denumită "Cearta dintre antici și moderni", fiind un susținător fervent al modernismului în sprijinul progresului civilizației.
A încetat din viață pe 16 mai 1703, la Paris, la vârsta de 75 de ani.
