Coregraful avangardist Stere Popescu s-a născut pe 17 aprilie 1920, la Galați.
A urmat studiile liceale la Galați și la Liceul „Gh. Șincai” din București. A studiat baletul clasic cu renumita balerină şi coregrafă Floria Capsali şi a luat contact cu dansul de expresie în studiourile de balet bucureştene, printre care şi cel al renumitului Trixy Checais. În paralel, a studiat și arhitectura.
A jucat în: ”Evgheni Oneghin”, ”Rhapsody in blue”, ”Harap Alb”, ”Macul Roșu”, ”Coppélia”, ”La piață”, ”Iancu Jianu”, ”Romeo și Julieta”.
A realizat coregrafia pentru spectacolele de balet: „Păcală” „Mandarinul miraculos”, „Daphnis et Chloé”, „Toccata și Fuga în Re minor”, „Silfidele”, „Catedrala scufundată” și „Ce a văzut vântul de apus”.
Evoluţia artistului, care s-a remarcat ca una dintre stelele Teatrului de Operă şi Balet din Bucureşti, a fost întreruptă brutal de instaurarea regimului comunist. Victimă a „procesului de epurare instituţională” iniţiat de comunişti în 1947, a fost dat afară de la Opera Română pentru că a refuzat înscrierea în partid. Fiind ulterior asociat grupului spiritual „Rugul aprins”, s-a numărat printre intelectualii anchetaţi şi încarceraţi în cadrul proceselor intentate în 1959 unor intelectuali români.
Stere Popescu a reuşit, însă, să se facă remarcat atât ca balerin, fiind reprimit la Opera Română, cât şi în postura de coregraf al unor spectacole de balet, fie în cadrul instituţiei unde era angajat, fie la Televiziunea Română sau în provincie, la Teatrul din Ploieşti.
În 1965, a pus în scenă „Romeo și Julieta” la Teatrul din Ploiești.
În noiembrie 1965, a participat la Festivalul de Dans de la Paris, pe scena Teatrului Champs-Élysées. A pus în scenă, în premieră mondială, baletul „Ciocanul fără stăpân”, cu un discurs coregrafic modern, pe muzica celui considerat la acea vreme un lider al muzicii contemporane, Pierre Boulez, care fusese inspirat în creaţia sa de versurile poetului René Char.
Schimbând percepţia Occidentului asupra artei coregrafice româneşti şi a artiştilor români, momentul noiembrie 1965 a devenit un reper atât în istoria dansului contemporan românesc, cât şi din punct de vedere istoric, prin implicaţiile sociale şi politice pe care le-a generat.
Artistul a locuit la Londra și a predat la Central School of Art.
A încetat din viață (s-a sinucis) pe 7 martie 1968, la Londra.
