”De ce?”, ”Nu se putea mai târziu?” sunt întrebări pe buzele celor pe care îi macină plecarea celor dragi din cauza acestei boli a secolului. Luna octombrie este dedicată prevenției cancerului la sân și am considerat oportun să atragem atenția asupra unor informații care trebuie știute pentru a încerca să prevenim și să tratăm la timp această catastrofală boală.
Cancerul de sân apare ca urmare a faptului că celule din structura glandei mamare suferă unele mutații și se înmulțesc incontrolabil, formând o tumoră. În Europa, la fiecare două minute o persoană primește acest diagnostic și la fiecare șase minute cineva pierde lupta cu boala, potrivit site-ului medical reginamaria.ro. Dintre cele 25.000 de gene umane, 600 pot provoca cancer. În general, rata de supraviețuire este mai mare la femeile cărora boala le-a fost depistată în faze incipiente. Cel mai adesea, din păcate, femeile merg prea târziu la medic. S-a demonstrat că screeningul la interval de doi ani prin mamografie la categoria de vârstă 50-69 de ani are cel mai mare beneficiu în reducerea mortalității, însă mamografia nu se recomandă "femeilor mai tinere de vârsta de 40 de ani, acestea trebuie să se autoexamineze lunar și doar la recomandarea medicului trebuie făcută o sonoelastografie”, potrivit medicului primar oncolog dr. Iuliana Constantina Ivan, de la Spitalul Clinic Județean de Urgență "Sf. Ap. Andrei" Galaţi, care acordă consultaţii şi la Hyperclinica MedLife Galați. Sonoelastografia ajută la diferențierea leziunilor benigne de cele maligne.
Factori favorizanţi pentru apariţia bolii
Trăim într-o lume în care stresul și sedentarismul ocupă, de multe ori, locurile principale în viețile noastre, ca să nu mai spunem de mâncarea tip fast-food și poluarea la care suntem expuși. Deși suntem mai norocoși ca alte generații, suferim de o singurătate covârșitoare, iar bolile mentale fac ravagii, toate contribuind la deteriorarea stării de sănătate.
Principalele motive pentru dezvoltarea cancerului mamar includ ereditatea (genetica), stilul de viață sedentar, mediul sărac, alimentația inadecvată, care duce la creșterea în greutate. Însă nu toate femeile au o rutină nesănătoasă sau antecedente în familie și totuși dezvoltă noduli... Desigur, femeile cu sânii mari au mereu o dificultate mai mare în observarea oricăror schimbări care se produc la nivelul țesutului mamar.
Atitudinea în faţa bolii şi sprijinul familiei
Persoanele sunt afectate diferit de această boală: unele care, fiind la o vârstă înaintată, își așteaptă pur şi simplu sfârşitul şi cele care efectiv clachează la aflarea acestei vești, încremenesc, pur și simplu.
Pentru acestea, adaugă doamna doctor Ivan, “pare că întreaga lume dispare, universul se reduce la acel spațiu în care pacienta primește vestea”. În timp ce unele se întorc cu fața la Dumnezeu, altele se răzvrătesc împotriva voii celui de Sus ajungând până la a-l renega. Un verdict ca acesta se dă cu empatie și căldură, medicul trebuie să-i susțină pe pacienți pentru că nu știm niciodată cum pot reacționa: de la plâns, disperare, dorința de a renunța la agresivitate verbală sau refuzul diagnosticului. “Mă doare și acum privirea lor”, mai spune doamna doctor Ivan.
Nu doar pacienţii suferă, ci şi cei dragi lor. Mame, fiice tulburate, cu speranța în suflet că mai pot gusta din farmecul vieții măcar o clipă. Dacă mamele îşi doresc să trăiască pentru a-și vedea copiii mari, la casa lor, fiicele sunt deplânse de părinții lor, care și-ar da și viața pentru sănătatea acestora. “Mă rog lui Dumnezeu să mă ia pe mine mai degrabă decât să-mi ia copilul,” mi-a spus, stins şi blând, părintele unei paciente. Departe acest gând de fiica lui, care, deși conștientă de situație, se mobilizează să își asume riscuri și să încerce tratamente noi, pentru a lupta cu boala. La 26 de ani, Ana și-a schimbat jobul, s-a mutat în casa părintească și a petrecut timp de calitate cu părinții săi. Și nu era întotdeauna cu zâmbetul pe buze, dar în fața părinților făcea un efort imens să fie tare, în timp ce, atunci când era singură, îşi îngăduia câte o lacrimă, la gândul de ce asta i se întâmplă tocmai ei, o bună samariteană, o angajată model și o fată credincioasă. Experiența Anei nu este solitară. M-am întâlnit cu o femeie la secţia de Oncologie de la Spitalul Județean care consideră că stresul a adus-o în stadiul terminal al bolii. Maria a trecut prin multe la viața ei, unul dintre evenimentele cele mai neplăcute fiind un accident rutier în care a fost implicat și fiul ei, care s-a ales cu o boală mentală. Odată intrată la medicul Ivan, acesteia i s-a explicat că și tratamentele hormonale contraceptive sau cele de substituție în perioada de menopauză trebuie luate sub supravegherea medicului.
Control periodic, mamografie şi ecografie
Educarea populației în privința prevenției cancerului de sân, adoptarea unui stil de viață sănătos și încercarea să nu punem la suflet toate aspectele negative pe care viața ni le rezervă reprezintă abordarea de care avem cu toții nevoie.
“Este vital ca femeile din România să fie educate să se prezinte la medic periodic pentru control, mamografie și ecografie”, mai atrage atenţia medicul specialist. Avem însă deficiențe în acest domeniu, întrucât amânăm momentul, bazându-ne pe preconcepția că “dacă umbli la cancer, îl stârnești mai rău.”
Primele semne că se întâmplă schimbări la nivelul sânului de care femeile ar trebui să fie conștiente sunt:
- Scurgeri din piept dacă nu sunteți o mamă care alăptează;
- Asimetria sânilor, dacă aceasta reprezintă o modificare a formei sale. Nu toate femeile cu sânii asimetrici sunt predispuse acestei afecțiuni, cele mai multe dezvoltându-și această asimetrie în pubertate. Este perfect normal ca unul dintre sâni să fie mai mic decât celălalt, indiferent dacă acest lucru este vizibil sau nu.
- Ganglioni limfatici măriți;
- Modificarea formei mamelonului, acesta părând a fi tras spre interior.
Un nou caz diagnosticat la fiecare 20 de secunde
Din anul 2008, numărul persoanelor cu cancer de sân din lume a crescut cu 22 la sută, potrivit unor date publicate de site-ul canceruldesan.ro. În ciuda acestei creşteri, numărul de decese cauzate de această boală se află în scădere datorită unei mai bune cunoaşteri a bolii, diagnosticării timpurii, îmbunătăţirii testelor şi eficienţei tratamentelor. În ciuda progreselor semnificative din ultimele decenii la prognosticul pacientelor, cancerul de sân este cel mai răspândit cancer la femei. La fiecare 20 de secunde, o persoană este diagnosticată cu cancer de sân şi mai mult de trei femei mor de cancer de sân la fiecare cinci minute. În cazul în care cancerul este depistat înainte să se răspândească, 98 la sută din persoane supravieţuiesc cel puţin cinci ani, procent care scade la doar 24 la sută pentru pacientele cu cancer diagnosticat într-un stadiu mai avansat. Aceste statistici arată cât de importante sunt educaţia şi informarea despre boală. Când este vorba despre cancer de sân, informaţia nu înseamnă numai putere, ci poate fi chiar salvatoare. O mai bună cunoaştere a bolii presupune o depistare timpurie, ceea ce înseamnă o şansă în plus la viaţă.
