!şi pe dinăuntru, dar şi pe dinafară:uşă deschisă până la perete,şi prima oară, dar şi ultima oară,şi ce se vede?!... şi ce nu se vede?!!privire încolo, privire încoace:fiecare om citeşte o carte,aceeaşi carte despre linişte şi pace,condamnare (pe viaţă) la moarte?!!linişte şi pace: iubire, adică,şi fulgeră şi tună! şi fulgeră şi tună!parcă ar fi o carte despre frică,despre deşertăciune şi minciună!!mai repede! mai repede!... se audemai încet! mai încet! ...

Da... alde tigoare îşi iau tălpăşiţa, poliţiştii ne dau garanţii, ne promit că suntem şi vom fi pe mâini bune, apărătoare în virtutea dreptului sacru la linişte, ordine publică şi bună simţire! Şi-i credem! Cum să nu crezi nişte uniforme delicate şi înarmate până-n... convingerea că autoritatea gălăţeană funcţionează fără cusur? Cum să nu simţi că-ţi cresc aripi la gândul că cineva, acolo, mai sus ori mai jos, te iubeşte de rupe pământul, te păzeşt ...

(!) cele mai triste despărţiri sunt în gară când chiuie locomotiva în sine şi te anunţă că pleacă maria şi că e greu să te desparţi chiar de tine (!)   (!) ce bestie şi locomotiva asta - şuieră de parcă maria se duce la nuntă şi tu rămâi ca un mire abandonat într-o singurătate măruntă-măruntă (!)   (!) mai stai în gară o zi, două zile, mai stai câteva nopţi nenumărate, fără să ştii că după maria chiar toate trenurile vor fi suspendate (!) ...

Zău că prietenii mei mă lasă paf! Nu credeam că mai pot fi atâta de aproape de Poezie! Credeam că sunt doar nişte oameni cumsecade, doar nişte observatori ai tarelor sociale şi sufleteşti, doar nişte fini cunoscători ai metehnelor naţionale, ai apucăturilor celor care se consideră muritori! Dar, spre marea mea bucurie şi spre meritata lor onoare, constat că îmi recită impecabil din mari poeţi clasici şi moderni! Moş Ion Mutelcă mă face zob cu Serghei Esenin şi Mihail Iu ...

şi-acuma te (mai) strig la drumul mare!Trecea doar timpul şi pierea-napoi,ca un sărut uitat într-o scrisoare!Trecea... şi-l auzeam (parcă) zicând(printre cicori şi lacrămi) pe cărare:eu mor, tu mori, el moare... noi murimca un ecou sfărmat în depărtare!Aşa minţeam: nu, nu mai stau aicişi nu te mai aştept nici o secundă!Venea doar timpul şi-mi trecea-ndărăteternitatea stearpă şi măruntă!Eram atunci cum suntem şi acum -(la drumul mic... dar şi la drumul mare) -proscrişi ...

De data aceasta e rândul meu să conduc discuţia, să iscodesc, să pun întrebări, să cer răspunsuri, să fac observaţii, să avertizez, să, să, să...!... Până acum, în tot desfăşurătorul şi înfăşurătorul întâlnirilor noastre, octogenarii mei, doi crescuţi în isteţime (clasică) ţărănească şi-n cultul muncii fără zăbavă, au fost cei de pe capră, ei au fost la cârmă, ei m-au năucit cu plânsorile şi cu cererile lor, care mai de care mai justificate, care ma ...

(pentru doamna Jenica Toma - Respect!) Ai grijă cum calci şi pe unde mergi -până acolo e cale foarte lungă şi foarte grea,să nu te opreşti nici măcar cât o clipireşi să te uiţi numai la stea, numai la Stea!Să nu stai, chiar dacă va fi să auzi:opreşte-te, opreşte-te, eşti în al nouălea Cer!fiindcă steaua ta stă mult mai departe,dincolo de universul arogant şi efemer!Ai să auzi foarte multe voci şi poruncipe ceastă cale fără de care nu se mai poate -poţi să auzi: ga ...

Ieri, în drum/marş voios către administraţia Cimitirelor, îl întâlnesc pe prietenul Vasile Cherpedin. Nu-i singur. E însoţit de Ion Mutelcă, celălalt tovarăş al meu şi al lui. Ne salutăm tustrei, reciproc şi avantajos, pentru că nu ne-am văzut de Ultima Dată. Ne facem urările de rigoare, ne mulţumim că existăm, că putem circula, că suntem întregi în lumea pusă cu tot dinadinsul să înalţe cât mai repede Noul Babilon. Amândoi, pe rând, mă întreabă respectuos ce ...

pentru Stefan Mitache (Baladior) - Respect! (!) sprijinim norocul să nu-şi rupă gâtul, dăm cu noapte luna să n-o prindă ziua, respectăm lumina, lacrima, şi rândul - e nebun chilugul şi e proastă piua (!) (!) dăruim iubitei ghiocei de seră, în cutii pandore îndesăm pădurea, viţa poeziei face filoxeră, taie păsări-lire nenea cu securea (!) (!) sărutăm femeia care nu-i a noastră şi mâncăm estetic oase de... ce... date, donjuanul sare iarăşi pe fereastră, trec în do ...

Dacă-l urmăreşti (vreodată) cum vehiculează limba/ de stejar, salcâm, jugastru, frasin, carpen şi agud,/ şi cum dă (din mâna stângă) să arate că un timp a/ fost silit să se ascundă în metroul de Adjud,/ cum îşi laudă trecutul mai dihai ca M. Viteazul,/ cum îl pupă guşterimea, de ţi-i frică să-l atingi - / este vremea să-ţi dai seama că a ruginit macazul,/ că pentru acest XY nu se fabrică seringi!// Poţi, eventual, să umbli prin colecţii de ziare/ ca să vezi ce ...