Bătrână, scundă, costelivă, cu bocanci mari... trece dinspre casă înspre pădurice, în fiecare dimineaţă, să adune vreascuri. Trece aplecată aproape în unghi drept. Trece pe drumul colbuit, care-o cunoaşte de atâta amar de ani. Trece şi vorbeşte singură. Sau, cel puţin, aşa mi se pare. Păduricea nu-i departe. Stă-ntr-o costişă mioritică, plină cu păsări mărunte, cântătoare, ouătoare, crescătoare de pui. Stă-ntr-o părere de rău. Ori într-o părere de bine. St� ...

În sus, în jos, aşa, oriunde mergi/ după atunci(uri)... sau după acum(uri), te rog să fii atentă şi să vezi/ iscălitura mea pe-atâtea drumuri...! Să vezi pe ţărnă urma unui vis/ (de)scris la şcoală şi-nvăţat acasă, conturul unui gând iscoditor/ prin inima frumos-periculoasă a cestui Univers necunoscut/ şi vagabond... şi căruia nu-i pasă de împrejurul său şi-al celorlalţi,/ dar nici de Jurul ţeapăn din Instanţă, instanţă responsabilă de Cer/ şi de Pământ, ...

Ieri, la ora când pleacă trenul de 6 fix şi când tocmai îmi văcsuiesc pantofii în ritmul melodiei celeia cu floricele de porumb, aud bătaie de patru ori în uşa de la intrare în bârlog, fiindcă de ieşire nu am! Adicătelea cioc, cioc, cioc, cioc! Nu mă uit pe vizor, că nici din ăsta n-am! Nu întreb cine-i, că am numai răspunsuri! Nu mă grăbesc să deschid şi să mă dumiresc, fiindcă vreau să aud dacă insistă! Şi insistă! Mai abitir decât femeia/gospodina aceea celeb ...

Mă spionezi...(?!)...sunt contra/spionaj,serviciile mele-s ne/secrete.am o Iscoadă scumpă-n solda mea,dar nu s-aude şi nici nu se vedefiindcă-i îmbrăcată majestos,cu miozotis la butonieră,umblă-n caleaşcă, poartă pentru toţirespect, nici nu regretă, nici nu speră,nici nu condamnă, doar atâta spune:salvaţi Candoarea din Deşertăciune! Pândeşti pe geam, de/scrii şi socoteşti,însă nu ai habar că eşti pândită,că sfânta mea Iscoadă-i peste tot:şi ochi de Sfinx şi v ...

Un porc...(dintre aceia cu sfârla cât mai lungă/ şi cu şorici de-un deget pe fălcile gămane).../ fusese prins punându-şi untură peste şuncă/ şi clefăind, pe gratis, rahat de milioane!//Găinile, desigur, acrite de clocire/ şi, silnic, ouătoare prin pod, prin oboroace,/ l-au spus în pasca mă-sii, l-au dat în urmărire/ la boul cel mai hâtru, stăpân pe dobitoace!//Dar vremea – bat-o vina! – mai trece şi mai vine.../ şi boul nu găseşte răspuns la întrebare.../ iar po ...

Bate vântul frunzele pe vale – / unde mai găsesc iubirii taleloc de legănare, loc de joacă,/ să întindă mâinile, să tacă?Îmi aduc aminte...se aude / cum făceam (din clisă) paparude,cum ploua şi ne strigau afară/ flori de câmp şi lemne de vioară!Aşteptam până răsare luna,/ ne dădeam de-a dura totdeauna –răsărea din ochii tăi de fată – / bată-te norocul, să te bată!Greierii cântau la drumul mare,/ hoţii le furau din buzunare –cântecul de greier nu se teme,/ ...

Nuntă! Mare nuntă! Modernă! Multă! Şi frumoasă! Artificial de frumoasă! Şi departe, foarte departe de farmecul tradiţional el acestui eveniment in/util din viaţa celor care jură să fie laolaltă „până când moartea îi va despărţi”! Mireasă lungă şi înaltă! Lance! Săgeată! Suveică! Albă! Drăgostită precum sinucigaşa regină egipteană! Mire aproape la fel de înalt şi de lung! Pirpiriu! Ţâr! Drăgostit ca un cotoşman pe acoperişul Deşertăciunii! Negru! Feri ...

Vin să-ţi aduc trei flori şi două madrigale,şi-un strop de apă, şi-o dulceaţă, şi-un sărut -vin tulburat, vin fără milă, fără teamăcând câinii, sfinţii şi păgânii dorm de mult!!!Mă dichisesc până la os, până la sânge,până la zero fără cinci mă dichisesc -la zero fix vine caleaşca din poveste,să mă (a)ducă-n paradisul pământesc!!!Cam pe la zero şi un sfert ajung la tine,cu trup şi suflet gata-gata pentru bal,bat şi deschizi ca un răspuns la întrebare - ...

Îl vezi în fiecare zi. De trei ori pe zi. De o mie de ori pe zi. Nu ai cum să-l eviţi. Vrei să-l ocoleşti, dar nu poţi. Că-i peste tot. Ca un partid. Ca o adunătură. Ca o piază rea. În găseşti chiar şi unde te aştepţi mai puţin. Şi în oraşe. Şi în sate. I se aude zgomotul de la mare distanţă. Acest soi de vibraţie trece prin pereţi. Trece şi prin căşti/dopuri antifonice. Te căpiază. Şi, când îl observi câtă pasiune pune în ceea ce ştie să facă cel mai bin ...

(!) sintaxa mea frumoasă, de ziuă și de noapte,ești mama poeziei de-o mie de lumini,ești singura din care cuvintele-mi dau viață -te rog, vino acuma, urgent, să mă declini (!) (!) că mi-i morfologia defectă fără tine -te-am mai strigat o dată, dar te-ai silit să fugiși ai lăsat, frumoaso, nominativul singur -te rog, vino acuma, urgent, să mă conjugi (!) (!) căci verbul mi-i zadarnic, pasiv și-n ofilire -ai milă și răbdare cu diateza mea,fă-mă activ, aleargă-mi trecut ...