Din colecția "Cele mai clare poezii rămase tablou" Cum vă jucaţi cu Majestatea Lui?!.../ Vă mulţumesc, Juraţi ai Poeziei,şi vă aşez printre vrăjmaşii mei.../ fiindcă lumea voastră foarte vie-i!Vicleni, zvârliţi cu piatră în Poet,/ sârguincioşi, să cadă!... nu! nu-l doare!zvârliţi cu piatră smulsă din statui.../ dar eu nu vă acuz de lapidare!Vă scriu câte-un sonet devastator/ şi câte-un epitaf la fiecare!Aşa-i Poetul: scrie ce-a-nvăţat/ de la statui... când vă ...

Şi uite-aşa vorovea şi încheia poetul cel anonim şi sărac: "Vine timpul şi răstimpul să-mi aducă întrebare:/ Viaţa este o greşeală? Moartea este o erată?.../ Mi-este cald de-atâta viscol (straşnic hoţ de respirare!).../ Trece iarna peste mine, cu şenile de zăpadă!"//... Nu? Da... şi peste părinţii mei şi ai unor dumneavoastră a venit şi a trecut acest fel frumos de iarnă! Şi ei, aceşti oameni/ţărani cu haine noi şi elegante tocmai de pe vremea când Iliadele şi ...

Da... de trei ori "da" pe adresa părinţilor mei şi ai unor dumneavoastră! Şi ei... din ce în ce mai puţini! Şi dumneavoastră... din ce în ce mai puţini! Şi ei, şi dumneavoastră, din ce în ce mai puţini, însă din ce în ce mai dragi şi mai importanţi! Pentru că, pe poezia mea de onoare, aţi rămas singurul şi ultimul "fără de care nu se poate"! O să vedeţi, cum am văzut şi eu, după ce nu veţi mai putea întreţine mirarea într-o lume umplută cu babilonie şi jaf, ...

Din colecția "Cele mai clare poezii rămase tablou" Beau Spirit din Neant şi Sânge purdin Marile Aorte Siderale,şi nu mă satur, beau, şi tot mai cer,dau (Timpului şi Spaţiului) târcoale,s-audă şi să vadă Tatăl lorcum lacom sunt şi cum încet mă scoate(această Sete scumpă) din ne/Totşi mă îngroapă-n cea Eternitate,ca pe-o sămânţă bună de Nimic,şi făr-de care (totuşi) nu se poate!Şi uite-aşa mă prind în Univers -un fel de surdomută Steauă chioară,cu sânge vec ...

Din colecția "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" Se-ntorc plecaţii... uite-i, coboară, suie-ncoace,cu toate cele bune, şi rele, şi rapace,şi drepte, şi murdare, şi clare, şi haihui,şi cară (fiecare) o cruce: crucea lui...!Şi-o cară (fiecare) cum a-nvăţat, cum poate:frumos, urât, cu grijă, pe faţă şi pe spate,şi-ajunge (fiecare) n-ogradă, ostenit,şi-şi vâră crucea-n brazdă, la prins şi la-ncolţit!Se prinde, încolţeşte, dă-n frunză, dă în floare,şi-o las ...

Din colecția "Cele mai clare poezii rămase tablou" De când îl ştiu, ZICE CĂ-I CEL FĂRĂ FOLOSşi fără haz... şi nu mai vrea să treacă printrece se numeşte relativ şi absolut,nici să rămână, nici să iasă, nici să intre!Cum să rămână-ntr-un aicea ordinar?de ce să plece din acest infern - [pe care(l)-a călărit spre-un paradis plictisitor] -pe care (încă) tot mai stă (frumos) călare?Unde să intre... când e-o poartă-n faţa lui,pe care vede "stai", "pericol", "inte ...

Asta au făcut părinţii mei şi ai unor dumneavoastră: n-au stat cu mâinile-n sân şi-n buzunare, dar nici nu s-au apucat de tâlhărie. Au rămas, ca să zic aşa, "extremişti de centru". Şi, odată cu înaintarea în vârstă, odată cu cea coborâre a bătrâneţii în firea lor ne/răbdătoare, s-au suit în taina cărţilor şi în unghiurile/ungherele cu amintiri din podul caselor, dar şi pe liniile din ce în ce mai clare ale amintirilor din podul palmei. În ultima parte a vieţi ...

Cel de Sus asistă neputincios la ticăloşenia şi ticăloşirea celor de Jos, fie ei atei calificaţi ori bigoţi, fie ei mieluşei ori fanatici ai nu ştiu cărui cult. Mitocănia a umplut toate paharele, mai ales în Galaţi, dacă nu cumva în toată România. Doar pe ici, pe colo, prin amărâtele noastre sate, mai vezi câte un strop de respect, mai vezi câte un om chinuindu-se să ţină dispreţul la distanţă de comunitate. Apetitul balcanismului pentru rău şi urât, asociat cu şt ...

Da...între cele două războaie mondiale, când Majestatea ne era în frunte, părinţii mei şi ai unor dumneavoastră nu umblau cu floare la ureche şi nu căutau potcoave de cai morţi, nu mizau pe noroc şi pe baliverne debitate de năimiţii şi mincinoşii de atunci. Nu aşteptau pere mălăieţe. Nu se uitau în sus şi nu se rugau de mană cerească. Aşa, cu toate greutăţile materiale şi spirituale, munceau până-i strângea glia-n braţe...de bucurie. Cocoana Sărăcia sclipea şi ...

Din colecția "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" Motto: "Nu e păcat/ ca să se lepede/ clipa cea repede/ ce ni s-a dat?" (Mihai Eminescu - Stelele-n cer) Aceasta-i clipa cea ne/fastă a plecăriispre-ncoace: CLIPA COBORÂRII ÎN LUMINĂde alt/ceva ne/cunoscut, de alt/cevane/aşteptat, ne/răbdător...să nu mai vinăîntr-un prezent care se naşte, stă şi moarecât ai clipi, fără-napoi, fără-nainte,exact cât ţine veşnicia dintre douăalăturate, reci şi singure morminte! În ...