Termenul „microbiom” desemnează totalitatea microorganismelor care trăiesc într-un anumit mediu, împreună cu genele și substanțele produse de acestea. În organismul uman, microbiomul este alcătuit în principal din bacterii, dar și din ciuperci, virusuri și alte microorganisme prezente, printre altele, pe piele, în cavitatea bucală, în intestine și în căile respiratorii. Cel mai simplu este să ne imaginăm corpul ca pe un computer, iar microbiomul ca pe un software complex și dinamic, care influențează modul de funcționare al întregului sistem.
Microbiomul pe înțelesul tuturor
Organismul poate fi comparat cu un computer: organele, țesuturile și sistemele reprezintă hardware-ul, iar microbiomul este software-ul complex care influențează funcționarea întregului sistem. „Instalarea” lui începe în principal după naștere, când diferite zone ale corpului sunt colonizate de microorganisme provenite de la mamă, de la alte persoane și din mediul înconjurător. În timp, în acest sistem biologic se activează miliarde de „aplicații”, adică microorganisme care îndeplinesc sarcini specifice.
Disbioza, adică dezechilibrul microbiomului, poate fi comparată cu o configurare greșită a sistemului, o actualizare nereușită sau un software malițios. Atunci funcțiile utile slăbesc, altele devin excesiv de active, iar microorganismele dăunătoare capătă avantaj. Totuși, microbiomul nu este un program instalat pentru toată viața, ci un ecosistem dinamic modelat de alimentație, medicamente, infecții, mediu, stil de viață și procesul de îmbătrânire.
Microbiomul și sănătatea
Importanța microbiomului pentru sănătate rezultă în principal din faptul că microorganismele sale îndeplinesc numeroase funcții pe care organismul nu le poate realiza complet singur. Acest lucru este evident mai ales în intestine, unde bacteriile descompun o parte dintre componentele alimentelor pe care enzimele umane nu le pot digera și le transformă în compuși utilizați de celulele intestinale și de alte organe.
Bacteriile intestinale participă și la secreția bilei, descompunerea grăsimilor, producerea anumitor vitamine și metabolizarea unor componente ale medicamentelor. Prin urmare, activitatea lor poate influența procese care au loc nu doar în tractul digestiv. Compușii produși de microbiom pot afecta integritatea barierei intestinale, funcționarea sistemului imunitar, metabolismul glucozei, precum și comunicarea dintre intestin, creier și întregul sistem nervos.
Strat suplimentar de protecție
Microbiomul acționează și ca un strat suplimentar de protecție, deoarece ocupă spațiul și consumă nutrienții care, în alte condiții, ar putea fi utilizați de microorganisme patogene. Acest sistem ajută, de asemenea, sistemul imunitar să diferențieze amenințările reale de substanțele inofensive, astfel încât răspunsul de apărare să fie eficient, dar nu excesiv.
Domenii ale sănătății asociate microbiomului intestinal
• Digestie și barieră intestinală – descompunerea fibrelor, hrănirea celulelor intestinale și consolidarea integrității intestinului.
• Imunitate și protecție împotriva agenților patogeni – reglarea răspunsului imun și limitarea dezvoltării microorganismelor dăunătoare.
• Metabolism – influență asupra nivelului glucozei, metabolismului grăsimilor și funcționării bilei.
• Sistem nervos – participare la comunicarea dintre intestin și creier.
• Piele și cavitate bucală – protecția suprafeței corpului și menținerea echilibrului microbiologic local.
Efortul fizic și adaptarea la antrenament
Importanța microbiomului nu se limitează la funcționarea zilnică a organismului. Tot mai des este analizat și rolul său în contextul efortului fizic, recuperării și capacității de adaptare la antrenament. După cum se arată într-o lucrare de sinteză:
„Atât la sportivii din disciplinele de forță și viteză, cât și la cei de anduranță, absorbția nutrienților, funcționarea sistemului imunitar și regenerarea musculară depind, printre altele, de bacteriile intestinale și de metaboliții acestora” (dr. Jakub Wiącek, Nutrients, 2023).
- Wiącek, J., & Karolkiewicz, J. (2023). Different Approaches to Ergogenic, Pre-, and Probiotic Supplementation in Sports with Different Metabolism Characteristics: A Mini Review. Nutrients, 15(6), 1541. https://doi.org/10.3390/nu15061541
- Hou, K., Wu, Z. X., Chen, X. Y., Wang, J. Q., Zhang, D., Xiao, C., Zhu, D., Koya, J. B., Wei, L., Li, J., & Chen, Z. S. (2022). Microbiota in health and diseases. Signal transduction and targeted therapy, 7(1), 135. https://doi.org/10.1038/s41392-022-00974-4
- Gilbert, J. A., Blaser, M. J., Caporaso, J. G., Jansson, J. K., Lynch, S. V., & Knight, R. (2018). Current understanding of the human microbiome. Nature medicine, 24(4), 392–400. https://doi.org/10.1038/nm.4517
(P)
