* Pista de atletism de la Stadionul „Dunărea”, singura din judeţ, suferă de inundaţii, ierburi dintre cele mai diverse, pietricele la tot pasul * De un an şi ceva de zile, fâşia cu şase culoare de alergare este victima unei glume proaste: i s-au amplasat două guri de canalizare de toată jena! * Grozăvia ne-a fost semnalată de profesorul Ionel Tămăşanu *
Din avion, zici că-i pistă
Atletismul dunărean moare, dar nu se predă, medaliaţii cu buletin de Galaţi din ultimul deceniu tasându-şi încheieturile pe tot felul de suprafeţe, de la bitum la trotuar mozaicat, pista – singurul plan recomandat nu numai performanţei, ci şi sănătăţii – lipsind cu desăvârşire în perimetrul „Aviaţie”-Micro 16-Cartier „Dunărea”-Bădălan.
A, din avion s-ar zări una pe Stadionul „Dunărea” şi poţi paria că-i reală: e desenată în jurul unui teren de fotbal, are şase culoare, iar de la o altitudine de o mie de metri nu s-ar zări pâlcurile de buruieni care se joacă de-a rezistenţa şi de-a ştafeta în locul sportivilor.
Dacă plouă, i se poate spune şi fâşie subacvatică, iar dacă te împiedici sunt o grămadă de pietre care ar putea contribui la o contuzie însemnată.
„Ce proiectant diletant!”
Şi totuşi, pista de pe „Dunărea” are ceva în plus care o face mondială - un „ornament” greu de închipuit!
De mai bine de un an de zile, pe culoarul şase al suprafeţei destinate atleţilor „concurează” două guri de canal de neam prost - una mai hidoasă decât cealaltă.
Nu e vorba de simple capace metalice de canalizare, ci adevărate case de colectat apa: o secundă de neatenţie şi simţul umorului se stinge definitiv!
Cel care ne-a semnalat grozăvia arhitectonică, profesorul Ionel Tămăşanu, cu greu şi-a stăpânit lacrimile.
Face din atletism religie şi spune că nici familia nu-i mai importantă pentru el decât mama sporturilor:
„Proiectantul, un diletant, şi-a permis să amplaseze pe mijlocul pistei două guri de canalizare. Oare, în prostia lui, nu s-a gândit că aici este o bază sportivă? Păi, aşa ar fi mers o canalizare şi pe terenul de fotbal, la punctul de la 11 metri!”
E ca veceul în sufragerie, nu?
„Mă doare sufletul când văd ce se întâmplă cu atletismul gălăţean. În alte oraşe, mult mai mici, s-au investit sume importante în amenajarea unor piste sintetice, de performanţă, iar la noi, singura care există are şi guri de canalizare.
S-a ajuns aici din cauza neimplicării factorilor de decizie, însă nu înţeleg de ce Direcţia pentru Sport doarme! Mai ales că, din ce ştiu, aceste guri au apărut în timp ce şefă la DSJ era doamna Fiţa Lovin, fostă atletă”, a adăugat Tămăşanu, în prezent preparator fizic la echipa de fotbal Oţelul.
I-am propus omului cu 40 de ani de atletism în spate să înfiinţăm probe noi pentru mişcarea gălăţeană: o cursă cu obstacole pe blestematul culoar şase, săritura în lungime peste canalizare sau aruncarea cu prăjina înspre cel care a gândit anomalia îmbrăcată în ciment. E ca şi cum cineva ţi-ar monta un veceu public în sufragerie!
„Vor fi acoperite la reamenajare”
Profesorul Tămăşanu nu prea a avut însă chef de poante: „Încă de când am terminat facultatea, m-am gândit să mă fac antrenor de atletism şi sunt antrenor emerit, am scos la viaţa mea 136 de medalii, dintre care 44 internaţionale, 40 titluri de campion, restul de argint şi de bronz, şi nu pot fi impasibil la ce se petrece cu această bază sportivă”.
„Încă îmi ajut unii colegi, deci vin zilnic pe stadion şi mă întristez. Atletismul este sportul-rege pentru mine, nu fotbalul, şi de aceea sunt foarte indignat”.
Am sunat-o pe Fiţa Lovin, directoare a Direcţiei pentru Sport în vremea în care Arena „Dunărea” şi-a tras bijuterii de bitum pe pista de atletism.
„Şi eu am înnebunit când am văzut acele guri de scurgere. Am înţeles că atunci când va fi reamenajată pista, canalizările vor fi acoperite”, a comentat fosta mare atletă.
Până atunci, atletismul - sportul-rege al profesorului Tămăşanu - rămâne la canal, deportat de la marea performanţă.
Explicaţie foto: Gurile de canal de pe pista de atletism de la „Dunărea” pot concura la secţiunea „cea mai aberantă amenajare din lume”
