* Aproape jumătate de an a stat pe margine perla argentiniană a formaţiei gălăţene, problemele de la genunchi punându-i, la un moment dat, în pericol, cariera de jucător * A revenit miercuri, în „amicalul” cu Delta Tulcea, şi în cele 28 de minute jucate a „livrat” două pase din care puteau ieşi goluri *
Punctele câştigate de Oţelul fără „Vigli”
Ieşit din circuit în toiul primăverii, tehnicul mijlocaş sud-american i-a lipsit enorm de mult echipei roş-alb-albastre. Din 18 meciuri jucate fără el, Oţelul a terminat „în puncte” de numai şapte ori:
· 12 aprilie 2009: Oţelul – Poli Iaşi 3-2
· 21 aprilie 2009: Oţelul – Farul Constanţa 2-0
· 25 aprilie 2009: CFR Cluj – Oţelul 1-1
· 22 mai 2009: FC Braşov – Oţelul 1-1
· 31 mai 2009: Oţelul – FC Argeş 2-0
· 31 iulie 2009: Inter Curtea de Argeş – Oţelul 0-1
· 9 august 2009: Oţelul – Ceahlăul P. Neamţ 0-0
Ieşea din circuit pe 21 martie…
Ultimul gol marcat de Gabriel Alejandro Viglianti are un gust amar. A picat pe 14 martie 2009, la acel insucces încă de necrezut cu „împăiata” Gloria Buzău (scor 1-2), chiar la Galaţi.
Vigli, cum îl strigă colegii, deschidea scorul şi semnătura sa aştepta numai o ştampilă pentru ca cele trei puncte să rămână în vestiarul roş-alb-albaştrilor. Pe naiba, pentru că Axente, colegul său de astăzi, reuşea să egaleze, iar Cârjă avea să coacă autogolul care şifona cheful de fotbal al microbistului de la malul Dunării.
Argentinianul a jucat 90 de minute şi în deplasarea de la Rapid - la acel 0-4 de pe 21 martie - după care genunchii, vechea sa hibă, au început să-i dea semnale tot mai îngrijorătoare.
Voinţă de fier
În ciuda speranţelor oficialilor gălăţeni, Alejandro a ieşit atunci din circuit, şi chiar se credea că pletosul simpatic de la Oţelul va ieşi pe uşa din dos de pe stadionul care îl adulează şi atunci când loveşte prost mingea.
Operat şi în trecut şi „dotat” cu şuruburi în genunchi, situaţia lui Vigli era departe de rozul pe care-l visa fotbalistul. Plecat acasă, peste Ocean, pentru recuperare, tehnicul mijlocaş a revenit în iunie la Galaţi şi a demonstrat că pentru a putea, trebuie să-ţi doreşti cu adevărat.
În mod normal, un sportiv cu situaţia medicală a sud-americanului – avea ambii genunchi umflaţi în martie! – ar fi alunecat uşor spre retragere. „Vreau să mai joc”, anunţa mijlocaşul latino, care acum trei luni a împlinit 30 de ani.
Aplaudat de la încălzire
Miercuri după-amiază, în amicalul de tristă amintire cu Delta Tulcea, una dintre singurele mângâieri ale fanilor adunaţi la stadion a fost revederea lui Viglianti.
A fost aplaudat şi i s-a scandat numele de cum a scos capul de sub copertina băncii de rezerve. Era minutul 62 şi călca din nou pe gazon. În cele 28 de minute prinse, a inventat două pase bune de gol, dar perioada prin care trece Oţelul sigur nu-l poate ajuta.
Perla din Ţara Pumelor are mari şanse de a juca sâmbăta viitoare contra lui Dinamo Bucureşti, partidă din care gruparea gălăţeană trebuie să iasă bine măcar la capitolul impresie artistică. De asta s-ar putea ocupa chiar Gabriel Alejandro, cel mai tehnic fotbalist de pe arena din Ţiglina III.
Comentariu foto: Viglianti a reuşit un gol memorabil în toamna anului trecut, lobând o minge de la 18 metri peste veteranul goalkeeper Bogdan Stelea, în victoria cu 2-1 în faţa lui FC Braşov
