Anxietatea de separare la câini este o afecțiune comportamentală frecvent întâlnită, despre care am mai scris, care provoacă stres semnificativ atât pentru câini, cât și pentru stăpâni. Cititorii ne-au întrebat dacă este posibil să fie gestionată medicamentos.
Anxietatea de separare este influențată de mai mulți factori, unii dintre ei fiind specifici fiecărui câine:
- Predispoziții genetice: anumite rase de câini, precum Border Collie, German Shepherd, Cocker Spaniel, Bichon Frise, Labrador Retriever și Jack Russell Terrier, sunt adesea mai predispuse la anxietate și anxietatea de separare;
- Istoricul de socializare și experiențele traumatice: lipsa socializării adecvate în primele etape ale vieții sau experiențele traumatice pot contribui la dezvoltarea anxietății de separare;
- Dependența de stăpân: câinii care au dezvoltat o dependență puternică față de stăpânul lor fi mai susceptibili la anxietatea de separare.
- Schimbări în rutina zilnică: modificările programului de lucru al stăpânului pot fi factori declanșatori.
- Lipsa stimulării: câinii care nu primesc suficientă stimulare fizică și mentală pot deveni mai anxioși.
Simptomele cele mai comune ale anxietăţii de separare includ:
- Lătrat excesiv: câinii pot lătra sau urla când sunt lăsați singuri, ca răspuns la anxietate.
- Comportament distructiv: Distrugerea mobilierului sau zgârierea ușilor și a ferestrelor sunt comportamente frecvente.
- Accidente în casă: câinii pot avea accidente urinare sau pot chiar defeca în casă, chiar dacă sunt dresați.
- Comportamente compulsive: Acesta poate include linsul excesiv sau alergatul în cerc.
- Refuzul de a mânca sau bea apă: unii câini nu mănâncă sau beau în absența proprietarului lor.
Pe termen lung, anxietatea de separare la câini nu este doar o problemă comportamentală, ci poate avea și consecințe serioase asupra sănătății fizice și mentale. Stresul asociat cu această condiție poate afecta negativ sistemul digestiv al câinelui, provocând probleme precum diareea sau constipația, și poate chiar duce la afecțiuni mai grave precum colita. Mai mult, stresul cronic poate slăbi sistemul imunitar al câinelui, făcându-l mai vulnerabil la diverse boli și infecții.
Pentru gestionarea anxietății de separare, este nevoie de: exerciții fizice regulate, antrenament de acomodare, medicație și terapie comportamentală, crearea unui mediu confortabil, jucării stimulative, rutină constantă, atenție și afecțiune.
Tratamentul medicamentos disponibil
Pexion (cu substanța activă imepitoin) este un medicament utilizat în tratamentul anumitor tipuri de epilepsie la câini, dar a fost și explorat ca o opțiune de tratament pentru anxietatea şi frica asociată cu fobia de zgomot (petarde, artificii, etc).
Clomicalm (cu substanța activă clomipramina) trebuie utilizat ca parte a unui program de management comportamental pentru a trata anxietatea de separare la câinii cu vârsta mai mare de 6 luni. Cu alte cuvinte, medicatia trebuie sa mearga „mana-n mana” cu exercitii de dresaj sau obiceiuri ce reduc anxietatea de separare
Este important de menționat că utilizarea oricărui medicament pentru tratarea anxietății de separare la câini și pisici ar trebui să fie întotdeauna supravegheată de un medic veterinar.
