Comisia Europeană a prezentat o foaie de parcurs pentru consolidarea apărării comune a continentului, care prevede investiții de aproximativ 6,8 mii de miliarde de euro până în 2035, pe fondul concluziei că „Rusia militarizată reprezintă o amenințare permanentă la adresa securității europene”.
„Pentru a fi pregătiți în 2030, trebuie să acționăm acum”, a avertizat comisarul pentru Apărare, lituanianul Andrius Kubilius, prezentând documentul înaintea summitului liderilor europeni, scrie Il Messaggero, preluat de Mediafax. „Ne confruntăm cu un adevărat Big Bang în finanțarea apărării”, a adăugat el.
Planul stabilește un obiectiv minim de 40% pentru achizițiile comune de echipamente militare până în 2027, pentru a cheltui mai eficient suma uriașă prevăzută, care ia în calcul atât fondurile UE, cât și cheltuielile militare naționale necesare pentru a atinge noul obiectiv NATO de 3,5% din PIB în capacități militare.
Documentul, intitulat „Menținerea păcii”, a fost prezentat de o echipă de înalți oficiali baltici: Înaltul Reprezentant Kaja Kallas (estonian), vicepreședintele executiv Henna Virkkunen (finlandez) și comisarul Andrius Kubilius (lituanian), reflectând preocupările speciale ale țărilor baltice față de amenințarea rusă.
Comisia Europeană dorește aprobarea, înainte de sfârșitul anului, a patru proiecte-pilot care să fie puse în aplicare încă din 2026: o inițiativă anti-drone, securitatea flancului estic, un scut antiaerian și apărare spațială.
Germania a indicat deja că dorește să preia conducerea în ceea ce privește scutul antiaerian - un fel de "Iron Dome" european - în timp ce alte state interesate de un rol de lider sunt Franța, Țările de Jos, Spania și Croația. Statele membre vor conduce coalițiile UE care vor fi formate până în primăvară în fiecare dintre cele nouă zone militare în care au fost identificate deficiențe, cum ar fi rachetele, muniția și artileria, dar și apărarea cibernetică și anti-drone.
Cooperarea UE - NATO rămâne esențială, se afirmă în document. Alianța Nord-Atlantică, care va efectua în zilele următoare teste pe trei soluții de interceptare a dronelor ostile, se pregătește să își revizuiască regulile interne. Potrivit secretarului general al NATO, Mark Rutte, „constrângerile naționale” actuale „ne împiedică și ne fac mai puțin eficienți”. Referirea este la diferitele reguli de angajare stabilite de fiecare țară, care creează lacune în răspunsul rapid al NATO.
„Cu cât sunt mai multe «rezerve», în special cu privire la ceea ce pot face avioanele de vânătoare”, cum ar fi avioanele italiene F-35 care patrulează în Marea Baltică, „cu atât mai dificilă este munca comandamentului suprem al Alianței”, a declarat ambasadorul SUA, Matthew Whitaker.
