Preşedintele francez Emmanuel Macron a îndemnat la fermitate în problema dreptului de azil, deplângând faptul că cererile "nu au fost niciodată la un nivel atât de ridicat în Franţa", în timp ce "fluxul de intrare nu a fost niciodată atât de scăzut în Europa", informează AFP.
"Fluxul de intrare nu a fost niciodată atât de scăzut în Europa şi cererile de azil nu au fost niciodată (la un nivel) atât de mare în Franţa. Pretinzând că eşti umanist, uneori eşti prea laxist", a estimat Macron în faţa a circa 200 de deputaţi şi senatori ai partidului prezidenţial şi aliaţilor săi, precum şi a întregului guvern, în timpul unei reuniuni în spatele uşilor închise.
Cu 15 zile înainte de o dezbatere parlamentară asupra imigraţiei, prevăzută să aibă loc la 30 septembrie şi 2 octombrie, Macron şi-a reafirmat ataşamentul faţă de principiul dreptului de azil, însă a denunţat cererile de azil abuzive.
Amintind de mişcarea "vestelor galbene", marcată de manifestaţii numeroase şi uneori violente, şi pe care el a calificat-o drept "o criză politică socială profundă", Macron a avertizat că "mai multe categorii de populaţie rămân nervoase".
Cu câteva luni înainte de alegerile municipale, în martie anul viitor, preşedintele şi-a îndemnat formaţiunea să evite să fie "un partid burghez" care ignoră opinia claselor populare seduse de extrema dreaptă.
La finalul reuniunii, purtătorul de cuvânt al partidului prezidenţial, Aurore Berge, a estimat că "a trece subiectul (imigraţiei) sub tăcere înseamnă să-şi asumi riscul ca alţii să-l preia".
Bruno Retailleau, liderul senatorilor din cadrul partidului Republicanii (dreapta), a reacţionat la rândul său, cerând "măsuri reale" în loc de "cuvinte şi ocheade spre dreapta sau spre dreapta dreptei".
Partidul Adunarea Naţională (fostul Front Naţional) al Marinei Le Pen, care a făcut din problema imigraţiei calul său de bătaie, s-a calificat încă o dată în turul doi al alegerilor prezidenţiale în confruntarea cu Macron, în 2017, aminteşte agenţia de presă franceză.
