• În Cernăuți și alte zone ale Ucrainei din apropierea frontierei cu Republica Moldova și România era înainte de război o comunitate de aproape 180.000 de persoane cu origini românești, din care peste 65.000 se consideră înrudiți mai mult cu populația din Republica Moldova.
• PRESSHub a analizat, în cadrul campaniei de informare corectă legată de implicarea României în războiul din Ucraina, numărul deceselor și al implicării soldaților ucraineni proveniți din comunitatea românească din această țară.
• În acest nou articol din seria adevărul despre implicarea României în războiul din Ucraina, PRESSHub dorește să prezinte care este adevărul legat de înrolarea soldaților ucraineni cu origini românești din Cernăuți, dar și o estimare a posibilelor decese.
• Rusia, dar și lideri ai anumitor partide care se prezintă ca naționaliste, au marșat în ultimele luni pe faptul că românii din Cernăuți sunt racolați în masă sau că fac parte dintr-o armată de mercenari care luptă pentru Ucraina, din care armata rusă ar fi decimat aproape 350 de persoane.
Din datele documentate de PRESSHub din comunicările oficiale ale Armatei Ucrainene, din datele comunității românești din Cernăuți, ale publicației BucPress și alte relatări independente, reiese că, de la începutul războiului, ar fi murit minimum 140 de ucraineni care aveau origini românești, în special din zona Bucovinei.
Este vorba de 140 de persoane care fie au fost identificate de PRESSHub din postările oficialităților ucrainene, fie din articolele BucPress, la care se adaugă singurele date sigure oferite de Consulatul României la Cernăuți, date la începutul lunii mai 2022.
Cifra sigură, minimum 140 de decese
Ileana Stănculescu, consulul României la Cernăuți, știa la începutul lunii mai 2022, după puțin mai mult de două luni de la startul invaziei Rusiei, că au murit 15 soldați cu origini românești.
„Din păcate, în regiunea Cernăuți au murit foarte mulți etnici români pe front, cred că undeva la 15 morți. Ne exprimăm regretul și condoleanțele față de familiile acestora”, declara aceasta pentru Radio România Actualități.
Acum, după 42 de luni de război, Ileana Stănculescu spune că nu a mai păstrat numărătoarea. „Nu pot să apreciez ca număr. Sunt foarte mulți, foarte mulți, nu știu ce să vă spun. Au murit foarte mulți oameni în acest război, inclusiv din zona Cernăuți”, ne-a declarat aceasta.
PRESSHub a reușit totuși să facă o monitorizare proprie, în baza surselor deschise, în principal a articolelor publicate în BucPress, agenție de presă din Bucovina ucraineană, sprijinită financiar de Departamentul Românilor de Pretutindeni.
În baza acestei monitorizări, reiese că 125 de soldați cu nume românesc au decedat în războiul contra invaziei Rusiei în Ucraina.
Numele celor 125 de soldați cu origini românești sunt oferite la finalul acestui articol.
Nu există statistici oficiale
Legat de numărul deceselor pe frontul din Ucraina, PRESSHub nu poate oferi alte cifre oficiale în afara propriei monitorizări.
Asta pentru că nu există statistici oficiale și pentru că reprezentanții Consulatului României din Cernăuți nu au fost interesați de o astfel de analiză. În plus, Armata Ucraineană nu oferă date despre victimele de pe front.
„Nu avem astfel de date, nici nu pot face aprecieri. Datele le au primarii din comunități. Sunt 17 comunități, comune din Ucraina, în care este o comunitate importantă de români. Nu am cerut datele, dar probabil primarii le au”, ne-a declarat Ileana Stănculescu, consulul României în zona Cernăuți.
Fake-news-urile
În Camera Deputaților, Petru-Gabriel Negrea (AUR) a transmis, în iunie 2025, o declarație intitulată „Prigoana nu încetează – românii din Cernăuți, apărați prin rugăciune și tăcere de stat”.
Negrea critică agresiuni ale autorităților ucrainene asupra comunității române din Cernăuți, afirmând că autoritățile ar proteja pe agresorii care au ocupat violent o biserică („Catedrala «Sfântul Duh»”). A cerut reacție din partea statului român, convocarea ambasadorului Ucrainei la București și monitorizarea drepturilor românilor din Ucraina.
Și Ambasada Rusiei (bazată pe date ale Ministerului Apărării rus) susținea încă din martie 2024 că 784 de „mercenari” români au luptat în Ucraina, dintre care 349 ar fi fost uciși până pe 24 martie 2024.
În aceste raportări intrau și ucrainenii cu origini românești.
Acest lucru ar situa țara noastră pe locul 6 mondial în privința numărului de voluntari care luptă în Ucraina, raportat la aceleași cifre comunicate de Rusia. Pe primul loc s-ar situa Polonia, cu 2.960 de voluntari plecați în Ucraina, dintre care 1.497 au fost eliminați. Pe locul 2, SUA – cu 1.113 soldați sosiți, dintre care 491 uciși.
MAE al României a respins oficial aceste cifre, afirmând că fac parte dintr-o campanie de dezinformare și avertizând că astfel de „anunțuri fac parte din arsenalul războiului hibrid”.
„Ministerul Afacerilor Externe reamintește că partea rusă continuă să promoveze informații care, pe fond, fac parte din arsenalul războiului hibrid și al campaniei de dezinformare îndreptate împotriva statelor membre UE și NATO, inclusiv împotriva României”, arăta un comunicat al MAE de la acel moment.
Mai întâi, cum sunt înrolați soldații cu origini românești
„Maria” are un frate pe front și ne-a ajutat să înțelegem adevărul despre situația românilor ucraineni pe front și modul cum aceștia sunt înrolați. Ne-a rugat să nu-i publicăm numele pentru că „nu vreau să am un motiv de grijă în plus, că vede cineva articolul și înțelege greșit ce am spus”.
„Comunitatea românească din Cernăuți nu era foarte unită până la război, cumva am devenit mai apropiați după februarie 2022. Fratele meu a primit decizia de înrolare în 2023 și a plecat de bunăvoie. A văzut asta ca pe o datorie. Putea să fugă sau să încerce. A ales altceva. Nu e plăcut să pleci la război cu Rusia, care nu pune niciun preț nici pe viața soldaților lor, darămite pe a ucrainenilor”, ne spune aceasta.
La întrebarea dacă românii din comunitatea din Cernăuți sunt racolați mai des decât ceilalți ucraineni, răspunsul este ferm: „Nu, nicidecum. Sunt reguli clare pentru toată lumea. Dar, da, nimeni nu vrea să meargă pe front. Și tinerii, bărbații cu origini românești și cei cu origini 100% ucrainene fug de înrolare. Asta e adevărul și trebuie înțeles. Regulile sunt aceleași, dar toți bărbații încearcă să evite frontul”, ne-a transmis aceasta.
Și Ileana Stănculescu, consulul României la Cernăuți, confirmă că nu sunt tratamente diferite.
Ce scrie presa din Ucraina
Un articol din Kyiv Independent publicat recent, în luna iunie, arată că situația din Cernăuți nu este o „prigoană” împotriva românilor. Dar că și populația de aici, ca și în restul țării, are o teamă ca urmare a mobilizării generale din Ucraina.
Recrutarea se aplică uniform, dar în comunitatea românească impactul e perceput mai dur, deoarece populația este mică și compactă, iar pierderile se simt mai intens. Familiile și liderii locali au reclamat presiunea, pe fondul neîncrederii istorice față de Kiev și al legăturilor cu România.
Radu Hossu este unul dintre românii care au cunoscut cel mai bine Ucraina după startul invaziei din 2022. El a mers pe front și ca voluntar în cadrul unor acțiuni umanitare, dar mai ales ca blogger militar, corespondent de război.
„Asta este povestea cu românii din Cernăuți forțați, de parcă ucrainenii nu știu că o forțare a lor să facă ceva special. Nu, mai ales în regiuni ca Cernăuți, Lviv, Ivano-Frankivsk, Zakarpattia, mobilizarea a fost mult mai moale decât în alte regiuni, ca zona centrală a Ucrainei”, ne spune acesta.
„Știu că propaganda rusă ar vrea să genereze imaginea că Ucraina se comportă discriminatoriu cu românii, însă realitatea este că Rusia doar încearcă, prin intermediul extremiștilor noștri și prin intermediul corupției din interiorul comunităților românești, să propage narative false care nu doar că sunt false, dar aduc un mare deserviciu românilor din acele comunități care nu sunt «reprezentanți» și nu sunt cu influență”, ne-a mai explicat acesta.
125 de decese monitorizate de PRESSHub
Lista cronologică a deceselor
• August 2025
Mihai Grin (41 ani) – Slatina (Solotvino)
Petru Nivnea – satul Erdek-Burnu (Utkonosivka), Odesa (unde au mai fost alte două decese ale căror nume nu le-am descoperit)
Mihai Reba (21 ani) – satul Hlibocioc (Camenca, Cernăuți)
• Iulie 2025
Maria Ciurikova – cadru medical
Vladislav Trepko – cadru medical
Serghii Bodnar – cadru medical
Costiantin Pepelea – Cernăuți, căzut la Pokrovsk
Ian Lupoi – Dinăuți, Cernăuți
Pavlo Melniciuc – Ispas, Cernăuți
Mîkola Hunceak – sergent inferior (A38140)
• Mai 2025
Victor Accebaș – Ismail, Odesa
Felix Matveev – Cernăuți
Dmitro Tudan – Cernăuți
• Aprilie 2025
Grigori Malîș – Cernăuți
Ion Stan (1987) – Topcino
• Martie 2025
Gheorghe Ion Cobaschi (43 ani) – Mihoreni/Buda Mare
Constantin Melniuciuc – Tărășeni
• Februarie 2025
Vasile Pintilei (41 ani) – Ceasiv Iar, Donețk
• Decembrie 2024
Denis Bohdan („Kraken”) – Cernăuți
Pavlo Maruseak (44 ani) – Koniatin
• Noiembrie 2024
Bogdan Boiko – Migovo
Octombrie 2024
Dmitro Petrașciuc – Rarancea
Denis Mikiciuk – unitatea A0998
• Septembrie 2024
Andrei Calanju – Horecea, Cernăuți
Dumitru Savastru – Erdek-Burnu, Odesa
Oleksandr Haramîta – Cernăuți
• Iulie 2024
Bohdan Nîjnik – Cernăuți
Alexandru Popiuc (23 ani) – Costinți
Ilie Cuciurean (1993) – Horbova
Mihai Sidor – Voloca, Cernăuți
Ruslan Scalat – Cernăuți
• Iunie 2024
Marin Lopașciuk – Zelenîi Gai, Cernăuți
Iurii Bujor – Cernăuți
Taras Boiciuk – Cernăuți
Andrii Stroguș – Cernăuți
• Mai 2024
Dmitro Lupu – Cameanca
Andrei Prisneac (1994) – Răchitna, Noua Suliță
• Aprilie 2024
Vasile Glinschi – Herța
Ilie Hajiu (1996) – Dranița, Mămăliga
• Februarie 2024
Ruslan Prus (40 ani) – Novodnistrovsk
Vasile Repciuc (21 ani) – Ceahor, Cernăuți
Vasile Chiriliuc – Dinăuți, Noua Suliță
Gheorghe Verega (1989) – Ostrița, Herța
Sergiu Ilii (31 ani) – Godinești
• Ianuarie 2024
Mihai Andronic – Herța
Valentin Andronic – Lucovița Moldovenească
Gheorghe Ștefaniuc – Roșa, Cernăuți
Ion Buliga – Culiceni, Herța
Dumitru Muraru (1989) – Ostrița
Dumitru I. Cernei (1976) – Buda, Mahala
• Decembrie 2023
Valeriu Moroșan – Ostrița, Herța
Ilie Chiriliuc – Prisăcăreni, Suceveni
• Noiembrie 2023
Ion Grudei – Boian
• Octombrie 2023
Oleg Stolearciuc – Ceahor
Oleg Grișca – Tărăsăuți/Vășcăuți
• Septembrie 2023
Igor Goncear – Chelmenți
Eugen Bezușca (42 ani) – Marșenița
Denis Macovei (30 ani) – Secureni
Mîkola Tonievici – Seleatin
Serhii Neaico – Cernăuți
Oleg Semeniuc – Cernăuți
Vitalii Gordeiciuc – Cernăuți
Gheorghe Sârbu – Cernăuți
• August 2023
Oleksandr Kucereavîi – Cernăuți
Dmîtro Delei – Cernăuți
Anatolii Vaipan – Migovo
Vasile Malik – unitatea A2582
Vladislav Covalciuc – Cernăuți
• Iulie 2023
Ion Vacaru – Herța
Victor Timofiiciuc
• Iunie 2023
Petru Fanar – Priprupia
• Mai 2023
Oleksii Kostiuk – Bahmut
Mîkola Gorgan (46 ani) – Ivanivske
Marcel Guțcal – Dinăuți, Noua Suliță
Gheorghe Nistrean – Tărăsăuți
Ion Varvarici – Cernăuți
Alexei Arseni – Marșenița
• Aprilie 2023
Corneliu Toporeț – Nesvoia, Mămăliga
Vladimir Hanu – Priozerne, Ismail
Ion Rotari (1995–2023) – Costiceni
• Martie 2023
Nicolae Ionuță – Cerepcăuți
Timofei Șadura – Bahmut
Serghii Țurcan – Novodnistrovsk
Bogdan Pulberg – Noua Suliță
• Februarie 2023
Ion Alupoi (1969–2023) – Bahmut
Ilie Rusu – Hliboca
Ion Ovaciuc – Hliboca
Maxim Patraș – Hliboca
Palamariuk Constantin Dmîtrovici – Beregomet
Ion Filip Alupoi – Costiceni
• Ianuarie 2023
Ghenadie Nuca – Tărăsăuți
Valentin Motriuk – unitatea A7187
Todor Schipor – Cupca
Sebastian Acostachioaie (20 ani) – Culiceni
Artur Golodrâga – Lujeni
Dumitru Istrati – Dinăuți, Noua Suliță
Nicolaevici Ștefan – Prisăcăreni, Suceveni
Vasile Catan – unitatea A3029
Oleg Nivreanski – unitatea A3029
Roman Homandeak – unitatea 2195
• Decembrie 2022
Teodor Vasile Andrieș (43 ani) – Herța
Alexei Anichitoi – Tărăsăuți
Victor Ursul – Secureni
Valentin Ciupak – Noua Suliță
• Noiembrie 2022
Viorel Romaniuc – Boian
Ilie Mihai Diacon – Camenca
Eduard Samsonovici – Kițmani
Kocergan Bogdan – unitatea A0409
Pavel Calancea (23 ani) – Ostrița
• Octombrie 2022
Ion Golodrâga – Valea Cosminului
Vadim Golinatii – Cernăuți
Mihai Zaiț – Hreațca, Herța
Pavel Diavoliuc (36 ani) – Horbova
• Septembrie 2022
Zolotîi Volodimir – Cernăuți
• August 2022
Ignatescu Ruslan-Dimitrie / Ignatesco Dumitru – Berestea
Nicolae Filip Budei (37 ani) – Volcinețul Vechi, Camenca
• Iunie 2022
Dumitru Cojocaru – Molnița, Herța
Andrei Rusu – Dranița, Mămăliga
Andrei Steopenco – Culiceni, Herța
Ion Fartușceac (2000) – Horbova, Ostrița
Ivan Ungurean – Șișcăuți, Secureni
Vasil Herici – Perecin
Denis Moraraș (33 ani) – Roșa Stânca, Cernăuți
• Mai 2022
Ion Zaiț – Horbova, Herța
Comunitatea românească din Ucraina: 0,5% din populație
Totuși, pe lângă aceste opinii, PRESSHub și-a propus să verifice și cifrele reale ale implicării comunității românești în război, iar pentru aceasta am încercat să analizăm numărul deceselor.
Reamintim că autoritățile din România nu au realizat o analiză și o evidență a deceselor în rândul comunității românești din Ucraina, fapt ce a permis apariția unor știri despre încorporări forțate sau despre sute, chiar mii de victime.
Împreună, grupul româno/moldovenesc nu depășea înaintea războiului 200.000 de persoane, adică aproximativ 0,5% din populația totală a Ucrainei de (43 de milioane locuitori). Dacă e să ne uităm la datele oficiale din 2001, ultimul recensământ din Ucraina, populația cu origini românești era de 400.000 de persoane.
Estimarea pesimistă: între 360 și 739
Proiectul UALosses a documentat 73.920 de decese ale soldaților ucraineni (inclusiv cauze non-combat) la nivel național, până la 7 august 2025.
Cum populația de origine românească nu reprezenta mai mult de 0,5% din populația Ucrainei înainte de război, numărul deceselor, dacă s-ar respecta proporția, ar trebui să fie între 360 și 739.
https://www.presshub.ro/cel-putin-140-de-soldati-cu-origini-romanesti-au-murit-in-ucraina-385906/
