În seara de 4 martie 1977, la ora 21,22, România era zguduită de un cutremur de 7,2 grade pe scara Richter, seismul cu cele mai multe victime și cele mai mari pagube în România. Cutremurul a avut epicentrul în Vrancea, la o adâncime de 100 de kilometri. Seismul, cu o durată de 56 de secunde, s-a simțit în aproape toată Europa de Sud-Est, dar și la Moscova și Sankt Petersburg.
Cutremurul din 4 martie 1977 a lăsat în urmă cele mai mari pagube produse de un fenomen natural din istoria României: la nivel naţional, 1.578 de persoane şi-au pierdut viaţa (din care 1.424 în Bucureşti) şi 11.321 de persoane au fost rănite (7.598 în Bucureşti). 32 de clădiri de înălţime mare sau medie s-au prăbuşit în Capitală, 32.900 de locuinţe au fost grav avariate la nivel naţional, aproximativ 200.000 de oameni fiind direct afectaţi.
Printre victimele cutremurului din 1977 s-au numărat și personalități precum actorii Toma Caragiu și Eliza Petrăchescu, regizorul Alexandru Bocăneț sau cântăreața Doina Badea.
Ca în fiecare an de atunci, ziua de 4 martie reprezintă un moment în care trecem în revistă ceea ce s-a făcut de atunci pentru ca pagubele produse de un cutremur devastator să fie, atât cât e posibil, cât mai mici.
Aleea cutremurelor trece prin judeţul Galaţi
Prezentam recent, în articolul „Aleea cutremurelor trece prin nord-vestul județului”, riscul seismic al localităților gălățene, așa cum este dat de el de prima hartă seismică a României, publicată de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației în luna ianuarie a acestui an.
Realizată după valoarea de vârf a accelerației orizontale a terenului, harta seismică arată trei trepte de risc pentru județul Galați. Prima zonă, care are și cel mai mare risc calculat, cu o accelerație a terenului de 0,40g (la fel ca în zona Vrancea), prinde partea de vest și nord-vest a județului, cu localitățile Tecuci, Brăhășești, Buciumeni, Cosmești, Movileni (de Tecuci), Nicorești, Țepu și Poiana. Cea mai mare parte a județului (zona centrală) are un risc seismic mai scăzut cu o treaptă, cu o accelerație orizontală a terenului de 0,35g. Iar zona din estul și sudul județului are riscul seismic coborât cu încă o treaptă, corespunzând unei accelerații orizontale a terenului de 0,30g. Astfel, localitățile cu cel mai mic risc seismic din județ sunt municipiul Galați, comunele Șendreni, Vânători, Cavadinești, Foltești, Tulucești, Frumușița, Măstăcani, Scânteiești, Oancea, Suceveni și Vlădești.
Câte clădiri cu risc seismic major avem în oraş
Asta nu înseamnă că municipiul Galați este ferit de pericol în cazul unui cutremur major, comparabil cu cel de acum 48 de ani. Pe site-ul Primăriei Galați, figurează 60 de blocuri expertizate cu risc seismic de la I la IV. 23 de imobile cu risc seismic I au fost demolate, pentru alte 82 există propuneri de demolare, iar 72 de imobile sunt propuse pentru consolidare. Clasa I de risc seismic înseamnă ca imobilul respectiv se poate prăbuși în cazul unui cutremur de peste 7 grade. Clasa a II-a de risc seismic înseamnă că imobilul poate suferi, în cazul unui astfel de seism, avarii la diverse elemente de compartimentare, la scări, dar nu se va prăbuși. Iar clasa a III-a de risc seismic înseamnă avarii minore: cade tencuiala, apar fisuri în pereți etc.
Dacă ne gândim la roiul celor 300 de cutremure care au terorizat, vreme de trei săptămâni, satul Izvoarele din județul Galați acum 12 ani și care încă nu fost pe deplin explicate, sau la cutremurele de suprafață care au început să se producă în județele Galați și Brăila (cele mai recente chiar în ianuarie 2025), un lucru poate fi spus cu certitudine, și anume că nu știm absolut nimic despre când, cum și cu ce forță ne poate lovi un cutremur.
În anul 1802, cel mai puternic seism din ţara noastră
Cel mai mare cutremur din România, cu o magnitudine de 7,9 grade pe scara Richter, s-a produs în anul 1802, când s-a prăbușit Turnul Colţei din Capitală.
Un alt mare cutremur a avut loc în anul 1940 și a avut o magnitudine de 7,7 pe scara Richter. În timpul lui s-a prăbuşit blocul Carlton, cea mai înaltă clădire din Bucureştiul acelor ani. S-a estimat că au fost în jur de 1.000 de morți la nivel naţional.
Însă cele mai grave consecințe le-a avut seismul din 4 martie 1977, când peste 1.500 de oameni au murit și peste 11.000 au fost răniți.
Bucureștiul, cel mai mare risc seismic dintre capitalele europene
Potrivit unui scenariu folosit în 2018 de Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) la simularea unui cutremur de 7,5 grade, urmările acestuia erau estimate la 4.380 de morți, 8.040 de răniți și aproximativ 50.000 de persoane rămase fără adăpost. Exercițiul DSU lua în considerare că șase spitale din București ar fi distruse, iar 23 ar fi distruse parțial. 48.000 de consumatori ar rămâne fără electricitate și 55.000 fără alimentare cu apă.
Bucureștiul este capitala europeană cu cel mai mare risc seismic. Oficial, sunt circa 350 de clădiri cu risc ridicat de prăbușire în cazul unui cutremur major. Mai exact, Capitala are aproximativ 6.000 de apartamente expuse unui risc iminent, la care se adaugă spațiile comune, zonele comerciale, restaurantele, barurile, spațiile de lucru și birourile cuprinse în aceste clădiri. Neoficial, însă, numărul real al clădirilor care s-ar putea prăbuși în cazul unui cutremur puternic este mult mai mare.
