Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a fost prezentat, ani la rând, ca unul dintre marile proiecte de modernizare ale României. Autostrăzi, spitale, școli, creșe, reforme administrative, energie, digitalizare și infrastructură locală - au intrat toate sub această umbrelă.
Numai că PNRR funcționează după o regulă simplă. Banii vin în tranșe, în funcție de îndeplinirea reformelor și obiectivelor asumate. Dacă țintele sunt ratate, plata se reduce sau dispare.
România intră în ultima lună din PNRR, una decisivă pentru programul european cu miliarde de euro încă de atras. Nu mai este suficient să existe contracte, calendare, renegocieri sau explicații tehnice.
Ultima lună mută discuția din zona planurilor în zona banilor care pot fi încasați sau pierduți. Miza nu mai este doar absorbția unor fonduri europene, ci capacitatea statului de a transforma un program uriaș în investiții reale. România încearcă să salveze ce se mai poate dintr-un calendar care a fost împins din amânare în amânare.
De aceea, ultimele săptămâni au devenit un amestec de legislație, șantiere și presiune diplomatică.
Citiți analiza completă pe Business Edge:
